Ungaria a fost la „milimetri distanță" de a fi nevoită să-și închidă complet centrala nucleară de la Paks, a declarat premierul Péter Magyar. Funcționează, în siguranță, o singură turbină, care produce însă doar a zecea parte din capacitatea normală.
Monica Ioniță este expert climatolog și face prognoza pentru Dunăre și râurile din Germania.
Monica Ioniță, doctor climatolog la Institutul Alfred Wegener: „Este problemă la cel puțin 10 țări pe care le străbate Dunărea. De exemplu, la ieșirea din Germania situația este la fel de critică ca în România și sunt foarte multe restricții, mai ales de apă, în zona de sud a Germaniei. Pe partea României este un pic mai rău pentru că tot bazinul fiind într-o secetă extremă de câteva luni de zile, nu avem apă nici pe afluenți”.
Potrivit specialiștilor ploile căzute în iunie și iulie în special în Constanța, Prahova și Tulcea nu au contribuit prea mult la debitul Dunări.
Monica Ioniță, doctor climatolog la Institutul Alfred Wegener: „Debitul Dunării vine foarte mult din amonte, de la unguri, nemți, austrieci și așa mai departe. Fiind aici secetă și având deja al patrulea val de căldură din ultimele șapte săptămâni, vă dați seama, nu am avut precipitații deloc pe bazinul Dunării, de asta situația e atât de critică”.
Nivelul tot mai scăzut al fluviului forțează oprirea completă a singurei centrale nucleare din Ungaria, cea de la Paks. Luni a produs doar 240 de megawați, o zecime din nivelul normal.
Péter Magyar, premier Ungaria: „Nici guvernul anterior, nici proiectanții centralelor electrice nu au pregătit vreun plan sau o soluție clară pentru contextul actual cu un nivel record scăzut al apei. Ne aflăm pe un teritoriu necunoscut”.
Șeful guvernului de la Budapesta a cerut companiilor și populației să își reducă drastic consumul de energie, în special între orele 17 și 22.
Péter Magyar, premier Ungaria: „Trebuie să monitorizăm oră de oră consumul de energie. Și, dacă este necesar, dacă reducerea voluntară a consumului de către marile companii și de către consumatorii industriali nu este suficientă, va trebui să intervenim imediat și să impunem reducerea consumului. Ori chiar mai rău, să oprim activitatea pentru anumiți consumatori industriali”.
Pe de altă parte, autoritățile bulgare spun că nu există riscul opririi centralei nucleare de la Kozlodui.
Stefan Borisov, bTV: „Acesta este unul dintre cele două canale prin care apa evacuată după răcirea sistemelor centralei nucleare Kozlodui este deversată înapoi în Dunăre. Se poate observa cu ochiul liber că nivelul apei din canal a scăzut cu aproximativ 20–30 de centimetri”.
Conform experților, datorită prizelor de apă amplasate la o adâncime mai mare, centrala poate funcționa în continuare în parametri normali cel puțin în următoarele trei săptămâni.
Ivan Hinovski, expert în energie: „Dacă nivelul actual al Dunării este de 80 de centimetri, acesta ar trebui să mai scadă cu încă 40 de centimetri pentru a ajunge la pragul minim, critic”.
Din cauza scăderii debitului râurilor Meuse şi Moselle. Franța a oprit trei reactoare de la două centrale nucleare. Franţa dispune, însă, de 57 de reactoare nucleare, care asigură aproximativ 70% din producţia sa de energie electrică.
În tot acest timp în Germania scăderea nivelului Rinului atrage a mulțime de probleme.
Monica Ioniță, doctor climatolog la Institutul Alfred Wegener: „Sunt probleme nu doar pe Dunăre, sunt și pe alte râuri mari din Europa, pe Rin, care din punct de vedere economic va avea niște efecte peste câteva luni destul de dezastruoase pentru că se vor scumpi atât benzina, produsele alimentare. Se transportă foarte multe produse pe Rin. La stația Kaub, acolo este o zonă, îi zice bottle neck, efectiv face o curbă, iar momentan acolo avem 25 de cm, atât este nivelul apei”.
