Războiul gunoaielor. În loc să rezolve problema, Bucureștiul adoptă ”metoda infracțională” a Romei
Managementul deşeurilor în Bucureşti şi Ilfov este într-o situaţie limită. Decizii care ar fi trebuit luate cu ani în urmă sunt blocate.
Iar Comisia Europeană face presiuni pentru reglementarea serviciilor publice şi pentru impunerea principiului "Plateşti cât arunci".
În loc să evităm modelul Romei, oficialii de la noi procedează la fel - după cum veți vedea într-un nou episod al campaniei "Războiul gunoaielor".
În ultimii 20 de ani nu s-au făcut decât planuri pe hârtie, dar și acelea au ajuns la coș. Nu s-a început niciun depozit nou, nicio stație de tratare mecano-biologică, niciun termo- valorificator, pentru că managementul deșeurilor în București s-a redus la groapă de gunoi.
Acum, Capitala a rămas cu un singur așa-zis depozit ecologic de deșeuri urbane și industriale la Vidra care funcționează în regim de monopol în lipsa altor soluții.
Octavian Berceanu, fost comisar șef al Gărzii de Mediu: ”Asta înseamnă în mod voit să nu creezi o alternativă și să lași un monopol sau să lucrezi astfel încât să se ajungă la un monopol. Căci despre asta vorbim, pe față. Infracționalitate. Criminalitate. Despre asta vorbim.”
Roma a trecut prin aceiași poveste. A avut un singur depozit de deșeuri la Malagrotta care, atunci când a fost închis, a pus capitala Italiei într-o situație limită.
Suntem la una dintre cele mai mari stații de sortare din Roma: aici vine gunoiul din sudul Romei, se face o prelucrare primară și sunt trimise în afară regiunii Roma - Lazio - uneori și la sute de klilometri, pentru depozite sau gropi de gunoi, pentru că Roma nu mai are nicio groapă activă.
Federico Rocca, consilier Roma: ”Iar instalațiile de tratare sunt necesare, dispuse în mai multe zone ale orașului mai puțin locuite. Dar instalațiile trebuie să se gândească de la 0. Trebuie să le gândim, trebuie să creștem tratarea mecano-biogică, trebuie să avem astfel de instalații, să avem insule ecologice, toate acestea la Roma astăzi lipsesc.”
Adrian Niță, locuitor Roma: ”Nu au bani. Eu cred că nu se dorește, nu se investește în așa ceva. Dacă au existat, înseamnă că au fost redirecționați către alte proiecte, buzunare, care sunt mult mai importante ca și sănătatea și imaginea noastră, ca și societate.”
Gunoaiele au inundat Roma sau au ajuns la gropi neconforme spre disperarea cetățenilor.
Ca să înțelegeți cât de gravă este problema în Roma, a fost adusă armata să supravegheze punctele de colectare. Au fost proteste masive în 2019. Înainte de pandemie erau sute de oameni care protestau.
Federico Rocca, consilier Roma: ”Soluția este colectarea din ușă în ușă, înseamnă colectarea din compartimentele clădirilor, colectare separată. Creștem procentul de colectare separată, nu mai ducem la groapă de gunoi, deci o să fie o reducere a procentului de deșeuri care ajung pe groapă.”
Aceiași poveste este și la București. În lipsa unor alternative, dar mai ales a unor reglementări clare și cu complicitatea unor autorități slabe sau corupte, gunoiul este peste tot.
Octavian Berceanu: ”Avem deșeuri neconforme, în oraș sau în Ilfov, depozite mari de un million de metri cubi, avem depozite de deșeuri periculoase puse în Chiajna conform depozitelor de analiză, illegal, chiar în zona Rudeni. Asta ne arată că există o criminalitate organizată care funcționează.”
Despre lipsa de soluții și legătura dintre Cosa nostra și afacerile cu gunoi din România vom vorbi și în alte episoade ale campaniei ”Războiul gunoaielor” și în emisiunea ”România, te iubesc!”.
