Putin avertizează Occidentul că vor fi consecinţe dureroase dacă renunţă la cumpărarea petrolului rusesc

Citește aici LIVE UPDATE | Rărboiul din Ucraina, ultimele informații. Ziua 51

Rusia va desfășura arme nucleare în regiune, a spus Dmitri Medvedev, unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai liderului de la Kremlin. Pe de altă parte, Statele Unite şi Uniunea Europeană, s-au angajat să furnizeze Ucrainei ajutoare militare de 1,3 miliarde de dolari, pentru a face faţă ofensivei ruse din Estul ţării. Americanii trimit inclusiv armament greu, obuziere, ceea ce semnifică o schimbare majoră în sprijinul acordat de Washington.

Statele Unite au promis un alt transport, rapid, de armament către Ucraina, în valoare de 800 de milioane de dolari, după ce președintele Biden a vorbit la telefon cu Volodimir Zelenski.

Biden a spus că va oferi forțelor ucrainene „noi capacități" în lupta împotriva invadatorilor ruși. Sunt elicoptere Mi-17de fabricaţie sovietică, dar şi vehicule blindate, aşa-numitele drone sinucigașe Switchblade, şi mai ales tunuri grele.

Citește și

Război în Ucraina. Sinteza evenimentelor din 14 aprilie 2022. Rusia recunoaște oficial scufundarea navei amiral „Moskva”

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

John Kirby: „Este pentru prima dată când oferim aceste tunuri calibrul 155 şi obuzele aferente. Este o reflectare a tipului de lupte la care se aşteaptă ucrainenii, în continuare. Au solicitat în mod special sprijin pentru guri de foc, artilerie.”

Uniunea Europeană a aprobat, la rândul său, un ajutor suplimentar în echimpament militar pentru Ucraina, în valoare de 500 de milioane de euro.

Pe de altă parte, Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, și unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Puțin a declarat că, în cazul în care Suedia și Finlanda aderă la NATO, atunci Rusia va trebui să își consolideze forțele terestre, navale și aeriene din regiunea Marea Baltică, pentru a restabili echilibrul militar.

De asemenea, Medvedev a evocat în mod explicit amenințarea nucleară, afirmând că nu se mai poate vorbi de o Baltică „fără arme nucleare", unde Rusia are enclava Kaliningrad, situată între Polonia și Lituania.

Finlanda, care are o graniță comună de 1.300 km cu Rusia, dar și Suedia iau în considerare integrarea în NATO.

Sanna Marin, premierul Finlandei: „Cred că se va întâmpla destul de repede, în câteva săptămâni, nu în câteva luni.”

Pekka Haavisto, ministrul de Externe al Finlandei: „Suntem pregătiți pentru diferite tipuri de amenințări. Dar, bineînțeles, un aspect pe care îl cunoaștem cu toţii este acela că există mai multe acuzații legate de utilizarea armelor nucleare și chimice, inclusiv în conflictul din Ucraina. Și atunci căutăm o posibilitate de a ne consolida securitatea prin aderarea la NATO.”

Între timp, Vladimir Putin spune că Rusia își va redirecționa exporturile de energie către est, adăugând, însă că până și „țările neprietenoase” din Europa recunosc faptul că nu se pot descurca fără gazul și petrolul rusesc.

Vladimir Putin: „Încercările țărilor occidentale de a înlătura furnizorii ruși, de a înlocui resursele energetice de la noi cu surse alternative, vor afecta, inevitabil, economia mondială. Consecințele ar fi destul de dureroase, în primul rând pentru inițiatorii unor astfel de politici. Ceea ce este surprinzător aici: partenerii din țările așa-numite neprietenoase admit că nu pot evita resursele de energie din Rusia, inclusiv gazul natural. Înlocuitor rezonabil pentru Europa nu există.”

În pline discuții pentru renunțarea la gazul rusesc, acesta continuă să ajungă în Europa, şi chiar au fost solicitate cantități suplimentare, după cum a anunțat Gazprom.

Ca premiu pentru vizita sa în Rusia, cancelarul austriac Karl Nehammer a dezvăluit că Vladimir Putin va permite în continuare Austriei să plătească importurile sale de gaze în euro, în ciuda solicitării ca țările asanumite ne-prietenoase să plătească în ruble pentru gazul rusesc. După întrevederea de miercuri, cancelarul Nehammer a devenit primul lider din Uniunea Europeană care a discutat față în față cu Putin, după începerea războiului din Ucraina.

Nehammer, care s-a întâlnit sâmbătă și cu Volodimir Zelenski, susține că mai există o fereastră pentru pace, dar până atunci mai urmează lupte grele. Ambele părţi se pregătesc pentru o luptă foarte intensă şi, din punct de vedere uman, devastatoare. Ambii președinți sunt într-o stare mintală de război, dar ambii ştiu că acesta trebuie să se termine la un moment dat", a spus Karl Nehammer.

Condiția pentru o posibilă întrevedere între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski este un acord redactat în prealabil, gata să fie semnat de cei doi lideri, a transmis Kremlinul.

Dimitri Peskov: „Preşedintele (Putin) nu a refuzat niciodată o asemenea întrevedere, dar condiţiile necesare, adică textul documentului, ar trebui întâi pregătit pentru semnare. Până acum, nu avem nimic nou de anunţat în acest sens.”

Pe de altă parte, Ministrul Apărării din Rusia, Serghei Șoigu, ar fi suferit un infarct masiv, care nu a intervenit, însă din cauza naturale, scrie presa ucraineană, citându-l pe Leonid Nevzlin, fostul conducător al companiei petroliere Yukos, care acum care locuiește în Israel. Potrivit acestuia, Şoigu ar fi conectat la aparate la Terapie Intensivă. Americanii trimit inclusiv armament greu, obuziere, ceea ce semnifică o schimbare majoră în sprijinul acordat de Washington.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"