Prună, despre recursul compensatoriu: "În varianta iniţială ar fi ieşit 1700, nu 11.000”

Raluca Pruna, Agerpres

Fostul ministru al justiţiei a reacţionat după acuzaţiile lansate de actuala putere.

Fostul ministru al Justiţiei Raluca Prună consideră că prin modificarea în Parlament a Legii recursului compensatoriu, concepută în perioada Guvernul tehnocrat, au ieşit din închisori peste 11.000 de deţinuţi, faţă de 1.700 de persoane cât ar fi fost eliberate în varianta iniţială.

Raluca Prună susţine că este "lipsită de o asumare a responsabilităţii" declaraţia premierului Viorica Dăncilă potrivit căreia Legea recursului compensatoriu "nu a fost o decizie inspirată" a Guvernului Cioloş la acel moment.

"Declaraţia mi se pare în primul rând lipsită de o asumare a responsabilităţii. Premierul Dăncilă face parte dintr-un Guvern susţinut de coaliţia PSD-ALDE şi realitatea este că această coaliţie PSD-ALDE, prin Guvernul său Grindeanu, a adoptat acest proiect de lege, l-a trimis în Parlament în ianuarie anul trecut şi apoi a urmat calea parlamentară (...). Proiectul a fost conceput însă pe durata Guvernului tehnocrat. În Parlament, proiectul acesta de lege a fost modificat de aşa natură, s-au modificat condiţiile şi s-au făcut mult mai flexibile. (...) În varianta iniţială ar fi ieşit aproximativ 1.700 de persoane, iar acum, potrivit datelor pe care le vedem, au ieşit peste 11.000", a afirmat Prună la RFI.

Ea e explicat de ce Legea recursului compensatoriu nu face distincţie în funcţie de infracţiuni.

Citește și
eliberati
Opoziția cere abrogarea legii recursului compensatoriu. „Vom avea cam 70% recidivă”

"Legea nu distingea, nici în varianta iniţială, nici în varianta adoptată nu se făcea vreo distincţie în funcţie de infracţiuni şi vă explic şi de ce, că poate nu este uşor de înţeles de ce infracţiunile cu violenţă nu au fost exceptate. Legea aceasta a fost iniţiată ca urmare a unei obligaţii pe care România o are în urma numeroaselor condamnări la CEDO, pentru condiţii precare de detenţie. Condamnările acestea s-au pronunţat de Curte în situaţii individuale, indiferent de infracţiunea pe care o săvârşise persoana care s-a plâns la Curte. Şi atunci, în aplicarea unei măsuri compensatorii, proiectul de lege trebuie să se adreseze tuturor. Condiţia de precaritate nu ţine seama, în opinia Curţii, de infracţiunea pentru care persoana este condamnată. Deci răspunsul este: nu se distinge între infracţiuni, e adevărat", a spus Prună.

Fostul ministru al Justiţiei a subliniat că varianta iniţială a legii a fost modificată în Parlament, în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor.

"Eu nu dau vina pe nimeni. Haideţi să ne uităm instituţional. Avem un proiect de lege care a fost adoptat de Parlament şi Parlamentul este, aşa cum ne zice CCR, organul suprem (...) Avem o lege care a fost adoptată de Parlament, înseamnă că Parlamentul este cel responsabil Trebuie să ne uităm ce modificări s-au făcut în Parlament, cine a făcut aceste modificări, că ele nu au venit din cer, ele au fost făcute de deputaţi cu nume şi prenume şi care erau atunci şi sunt şi acum în Comisia juridică. Acolo s-au făcut modificările (...) Mai mult decât atât, a existat o obiecţie de neconstituţionalitate a acestei legi şi legea a mers inclusiv la CCR, care constată că este constituţională (...). Nu discutăm de vinovăţii aici, discutam de efecte şi efectele (...) sunt devastatoare, au un puternic impact emoţional", a adăugat Prună.

Întrebată la RFI ce se poate face cu acest act normativ, Prună a răspuns: "Legal vorbind, se poate iniţia fie o măsură care să abroge această lege, însă trebuie să ştim că dacă legea aceasta va fi abrogată va fi pentru persoanele care se află astăzi în închisoare (...). Deci se poate face abrogarea, care va avea efecte numai pentru viitor (...), se poate modifica această lege. Deci efectele pot fi controlate numai pentru viitor. Ce este bine să reţinem este că legea aceasta, care a fost modificată într-un mod fundamental, produce nişte efecte pe care nu le putem corecta. Nu există măsură astăzi pe care s-o adoptăm şi care să ne facă să revenim la punctul zero".

Articol recomandat de sport.ro
Gigi Becali, uimit de salariul pe care îl câștigă în Parlament: ”Ce îmi dați, mă, atâția bani?”
Gigi Becali, uimit de salariul pe care îl câștigă în Parlament: ”Ce îmi dați, mă, atâția bani?”
Citește și...
Trecutul violent al bărbatului care a atacat un bătrân în Galați. De ce l-a urmărit
Trecutul violent al bărbatului care a atacat un bătrân în Galați. De ce l-a urmărit

Episod strigător la cer într-un bloc din Galaţi. Un bărbat de 75 de ani a fost bătut cu brutalitate de un individ eliberat recent din închisoare, după ce, şi el, la fel ca mulţi alţii, a beneficiat de recursul compensatoriu.

Opoziția cere abrogarea legii recursului compensatoriu. „Vom avea cam 70% recidivă”
Opoziția cere abrogarea legii recursului compensatoriu. „Vom avea cam 70% recidivă”

După un şir de fapte violente care au culminat cu recenta crimă de la Mediaş, opoziţia cere abrogarea de urgenţă a legii prin care infractorii pot fi eliberaţi mai devreme în baza aşa-numitului recurs compensatoriu.

Deputat PNL: Cei care comit infracțiuni violente să nu beneficieze de recurs compensatoriu
Deputat PNL: Cei care comit infracțiuni violente să nu beneficieze de recurs compensatoriu

Deputatul PNL Florin Roman a anunțat duminică seară că va depune un proiect de lege ca persoanele care comit ”crime, tentative de crimă, tâlhărie sau viol” să nu mai beneficieze de predeverile legii privind regimul compensatoriu.

Recomandări
România vrea să amâne închiderea centralelor pe cărbune. Ministrul Energiei: „O perioadă de timp, poate până în 2032”
România vrea să amâne închiderea centralelor pe cărbune. Ministrul Energiei: „O perioadă de timp, poate până în 2032”

Centralele pe cărbune ar putea avea viitor în România, deși legea actuală prevede clar închiderea lor completă în următorii ani.

Cine e Cristina Târteață, funcționara care l-a certat pe Ilie Bolojan: membru PSD, a avut funcții în instituții de stat
Cine e Cristina Târteață, funcționara care l-a certat pe Ilie Bolojan: membru PSD, a avut funcții în instituții de stat

S-a lăsat cu revoltă în Senatul României, după ce Ilie Bolojan, președintele Camerei Superioare a Parlamentului, a anunțat că vrea să desființeze în jur de 180 de posturi bugetate.

Problema ignorată de autorități: Aproximativ 75% din români vor fi obezi în 10 ani. Nu există tratamente decontate
Problema ignorată de autorități: Aproximativ 75% din români vor fi obezi în 10 ani. Nu există tratamente decontate

Obezitatea este recunoscută ca boală cronică în România, însă doar pe hârtie, pentru că statul nu a pus la punct şi programe speciale care să îi ajute pe pacienţi.