Programul Erasmus, blocat de pandemie. Devin prioritare dezvoltarea competențelor digitale
Comisia Europeană pune la bătaie 28 de miliarde de euro pentru proiecte internaţionale de schimb de experienţă în următorii 7 ani.
Bugetul este dublu față de cel din 2014 şi vine ca o gură de aer proaspăt pentru universităţile şi organizaţiile din România nevoite să-şi anuleze anul trecut în întregime deplasările, din cauza pandemiei. Viitoarele proiecte vor demara, începând din luna mai, şi se vor concentra pe meşteşuguri, sport, dar şi digitalizare.
Vlad Roibu este printre puţinii români care au reuşit anul acesta să plece într-un proiect Erasmus. Este în Portugalia, alături de tineri din Spania şi Serbia. Face voluntariat.
Vlad Roibu: „Câţiva voluntari, care suntem aici, stăm în aceeași casă, fiecare s-a dus la o diferită asociaţie să lucreze ceva specific, de exemplu o prietenă s-a dus să lucreze cu primăria, într-un proiect legat de biciclete. Alţii au mers la o asociaţie care lucrează cu refugiaţi, eu m-am dus pe graphic design"
Andrei Petruș, în schimb, nu a fost la fel de norocos.
Andrei Petruș, student: „Am vrut să îmi caut un proiect în timpul în care-mi permitea de la facultate, mai ales în vacanță puteam să fac acest lucru, însă când a venit pandemia am fost foarte dezamăgit că nu am mai putut să accesez proiecte de genul pentru că şi proiectele se anulaseră între timp".
Anul trecut, majoritatea ONG-urilor care organizau schimburi de experienţă au fost nevoite să le anuleze. Puţinele rămase au fost reprogramate ori trecute în on-line.
Florina Neagu, formator de tineret: „Aveam proiecte care trebuiau să aibă loc în primăvară. Aveam proiect cu tineri care trebuia să aibă loc în Germania şi tot aşa, încercăm să regândim spre sfârşitul anului, monitorizăm situaţia. Şi încercam să organizăm totul în online."
Comisia Europeană alocă la fiecare şapte ani bani pentru proiectele de schimb de experienţă pentru tinerii între 18 şi 30 de ani. Anul acesta, bugetul este de 28 de miliarde de euro - dublu faţă de cel anterior. Banii pot fi luaţi atât de universităţi cât şi de organizaţii non-profit. Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca spera să atragă cât mai multe fonduri.
Sergiu Mișcoiu, director Institutul de Cooperări Internaționale UBB Cluj Napoca: „Vom avea şi o serie de alte inovări, printre acestea sunt relaţiile cu mediul economico-social, faptul că întreprinderile, ONG-urile, instituţiile vor putea participa la realizarea acestui program."
Paula Sabău, lider ONG Erasmus: „Una dintre priorităţi a devenit dezvoltarea abilităţilor şi competențelor digitale în rândul tinerilor. Şi atunci, chiar dacă noi vom merge în continuare pe mobilităţi față în faţă, vrem să includem şi partea de online în fiecare mobilitate."
În fiecare an, peste 10.000 beneficiau de programul ''Erasmus plus.''
