"Prima jumătate a anului a fost marcată de o volatilitate semnificativă a preţurilor mărfurilor, acestea atingând niveluri record pe fondul crizei din Orientul Mijlociu şi al îngrijorărilor legate de întreruperile în aprovizionare. În acest context, rezultatul din exploatare CCA, excluzând elementele speciale, s-a ridicat la 3 miliarde lei, în timp ce profitul net a scăzut la 1,8 miliarde lei, reflectând impactul unui rezultat financiar negativ şi al impozitului de solidaritate. În acelaşi timp, contribuţia noastră la bugetul de stat a crescut la 10 miliarde de lei. Am investit 3,7 miliarde de lei în primele şase luni, atât pentru proiecte strategice precum Neptun Deep, programul SAF/HVO şi proiectele de energie din surse regenerabile, cât şi pentru investiţii semnificative în activitatea noastră tradiţională de explorare şi producţie. (...) Asigurarea unei aprovizionări fiabile cu energie rămâne o prioritate în contextul perturbărilor actuale de pe piaţă. Pentru 2026, planificăm investiţii de 9 miliarde de lei pentru a susţine şi a contribui la creşterea capacităţii de producţie de energie a României", a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom, citată în comunicat, potrivit Agerpres.
Rezultatul din exploatare CCA al companiei, excluzând elementele speciale, a fost, în perioada menţionată, de 3 miliarde lei, în creştere cu 21%, într-un mediu de piaţă cu preţuri ridicate ale mărfurilor. Rezultatul a fost susţinut de contribuţiile mai mari din Gaze şi Energie şi Rafinare şi Marketing.
Investiţiile au totalizat, în primele şase luni ale acestui an, 3,7 miliarde lei, fiind cu 13% mai mari, iar contribuţia la bugetul de stat a crescut cu 29%, la 10,2 miliarde lei.
Rezultate mai bune în Rafinare şi Marketing şi creştere în Gaze şi Energie
Pe segmentul de Explorare şi Producţie, rezultatul din exploatare, excluzând elementele speciale, a fost de 1,548 miliarde lei, în creştere cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, efectul pozitiv al preţurilor mai mari la ţiţei şi gaze naturale şi al volumelor mai mari de vânzări de gaze naturale fiind contrabalansat în mare parte de impozitarea mai ridicată în E&P şi de volumele mai mici de vânzări de ţiţei.
Producţia a fost relativ stabilă, la 103 barili echivalent petrol/zi, datorită contribuţiei reparaţiilor capitale la sonde şi a sondelor noi şi a impactului mai mic din activităţile de mentenanţă, care au compensat parţial declinul natural. Costul unitar de producţie a fost de 18,4 dolari/bep, în creştere cu 4%, în principal ca urmare a efectului nefavorabil al cursului de schimb valutar şi a volumelor mai mici disponibile pentru vânzare.
Rezultatul din exploatare CCA, excluzând elementele speciale, a fost, pe partea de Rafinare şi Marketing, de 1,253 miliarde lei, cu 33% mai mare faţă de aceeaşi perioadă din 2025, susţinut de volume mai mari de vânzări şi de gradul mai mare de utilizare a rafinăriei, parţial compensate de impactul negativ al intervenţiei temporare de reglementare. Marja realizată de rafinare a fost uşor sub nivelul din 2025, reflectând impactul măsurilor de reglementare din T2, în ciuda unui indicator marjă de rafinare de 18,4 dolari/bep.
"Rata de utilizare a rafinăriei a fost de 97%, susţinând disponibilitatea produselor şi siguranţa aprovizionării. Volumele de vânzări cu amănuntul la nivelul grupului au crescut cu 5%, în contextul distorsiunilor de piaţă generate de intervenţiile de reglementare", se menţionează în comunicat.
Pe segmentul de Gaze şi Energie, rezultatul din exploatare, excluzând elementele speciale, a fost de 318 milioane lei, cu o contribuţie pozitivă din partea activităţii de energie electrică în urma dereglementării pieţei, în timp ce activitatea de gaze naturale a înregistrat rezultate solide, susţinute de volume mai mari de vânzări.
Volumele totale de vânzări de gaze naturale au fost de 26,1 TWh, în creştere cu 15% faţă de primele şase luni din 2025, reflectând volume de vânzări mai mari către piaţa angro, clienţii finali şi consumul mai mare al centralei electrice Brazi. Producţia centralei electrice Brazi a crescut la 2,1 TWh (plus 14%), reprezentând 8% din mixul de generare al României, în pofida unei opriri planificate de mai lungă durată.
Neptun Deep avansează, iar investiţiile în proiecte verzi continuă
În ceea ce priveşte proiectul Neptun Deep, acesta a avansat către prima producţie de gaze în 2027, cu instalarea platformei de producţie în ape de mică adâncime, finalizarea a şase sonde şi a conductei către ţărm.
Totodată, operaţiunile de foraj în perimetrul Han Asparuh din Bulgaria au fost finalizate. Deşi nu au fost identificate volume semnificative de gaze naturale, sondele contribuie la o mai bună înţelegere a geologiei zonei, subliniază compania. OMV Petrom s-a extins în Marea Neagră prin alăturarea în perimetrul de explorare Han Tervel; tranzacţia s-a încheiat în iulie 2026.
Proiecte cu emisii reduse de carbon.
De asemenea, potrivit sursei citate, toate modulele pentru proiectul de hidrogen verde de 20 MW au fost livrate la Petrobrazi. Plasarea unei părţi din producţia viitoare a unităţii de SAF/HVO a fost asigurată.
În ceea ce priveşte partea de regenerabile în România, trei proiecte eoliene de aproximativ 300 MW au intrat în faza de execuţie, în cadrul parteneriatului dintre OMV Petrom şi Renovatio Group. OMV Petrom a demarat şi un proiect fotovoltaic de aproximativ 7 MW la rafinăria Petrobrazi. Proiectul eolian de la Gura Văii (CEE Oneşti), parte a portofoliului de circa 1.000 MW al Electrocentrale Borzeşti, deţinut de OMV Petrom (50%) şi Renovatio (50%), a contractat o finanţare de 47 de milioane de euro pentru implementare.
