Produsele naturiste, o afacere de milioane. Ce au patit romanii care s-au tratat cu alifie de cai sau macerat din lame de ras

16-09-2016 13:16


RISCURI LA PLICULET, partea I. Stiti ce se afla in pliculetul de ceai pe care l-ati baut ultima data? De ce miroase o crema bio atat de intens, sau cat ne ajuta un extract din galbenele importate din Egipt?

Patrundem in culisele fabricarii produselor naturiste, o piata de care romanii sunt tot mai atrasi. Sunt incurajati de faptul ca plantele medicinale sunt remedii naturale folosite de cand lumea. E insa o cale lunga de la retetele stravechi la felul in care omul intervine pentru a obtine o mare diversitate de produse "naturale". Urmarim intreg circuitul de la culesul plantei pana la infuzia din ceasca sau pana la drajeurile masticabile. Veti descoperi adevaruri despre care care se vorbeste prea putin.

Produsele naturiste, o afacere de milioane de euro
In total sunt inregistrate oficial in Romania peste 18.000 de produse menite sa ne mentina sanatosi, sa ne fereasca de boli, si sa ne trateze de cele mai diverse afectiuni. Romanii au cumparat anul trecut produse naturiste de peste 30 de milioane de euro numai din mediul online, in crestere cu 20 de procente fata de anul anterior. Suma e triplata de piata marfurilor vandute la tejghea, in farmacii, hipermarketuri si in micile magazine de cartier. Prea putin se bate moneda pe modul in care sunt fabricate produsele, pe efecte adverse, sau pe informarea corecta a oamenilor, bulversati de diversitatea produselor.

Plantele medicinale sunt folosite din timpuri stravechi si au stat la baza medicamentelor de odinioara. E o industrie necesara, si tot mai multi romani sunt avizi sa foloseasca produse naturiste. Dar e un domeniu fara contraindicatii, fara un instructaj adecvat privind intrebuintarea, insa cu multe promisiuni salvatoare si mai putine riscuri prezentate. De veacuri se merge pe ideea ca la mijloc e vorba de concentratii mici, care teoretic nu fac rau pe termen scurt.

Suplimentele pe baza de plante au devenit o necesitate, intr-o lume in care tot mai putini se alimenteaza si traiesc sanatos. Cum profita marii producatori si importatori din domeniu, se vede in pliante si reclame. E un marketing agresiv, bazat pe faptul ca tot romanul a auzit despre efectele terapeutice pe care ierburile medicinale le pot avea. E o industrie in care prospectul produsului e ca si inexistent, oricine poate lua orice, in orice conditii.

"Trebuie sa crezi ca sa isi faca efectul"
La un magazin de profil din Capitala, vanzatoarea pomeneste o regula de aur: "Trebuie sa crezi in ele! Altfel degeaba iei! Ce sunt plantele astea? Pamant. Noi ce suntem? Nu tot pamant? Trebuie sa crezi ca sa isi faca efectul!" Se merge pe principiul "crede si nu cerceta" si nimeni nu poate cuantifica in ce masura vorbim de autosugestie, de efectul Placebo. In ce proportie este substanta activa din planta, acel element esential care ajuta cu adevarat? Vanzatorii dau detalii doar cu identitatea protejata, atunci cand povestesc despre efectele adverse, la un consum indelungat al anumitor produse.

"Am avut multi clienti care s-au intors cu produsele, au avut iritatii pe piele, ca omoram lumea", relateaza unul dintre ei. "Stiti cum e, mai si minti, mai si spui ca trebuie sa vinzi, ca nu sunteti primii…"

Ceaiul de sunatoare este un remediu traditional pentru depresie, stari febrile sau colecist. Luminita Marinescu e medic primar dermatolog si vorbeste despre fototoxicitate: adica despre reactii severe ale pielii, dupa consumul unor ceaiuri din plante, in acelasi timp cu unele antibiotice. Sunatoarea poate sa creasca sensibilitatea la lumina si sa sporeasca toxicitatea anumitor medicamente. Unii pacienti vad pe pielea lor ce inseamna vara, cateva cani de ceai, pastile, sau creme cu extract de sunatoare.

Tratament cu lame de ras si alifie pentru cai
Tot dermatologii vorbesc despre o tendinta alarmanta printre pensionarii cu probleme la articulatii si oase, care ajung sa cumpere produse pentru uz veterinar, doar pentru ca au auzit ca au plante in continut si li se par mai eficiente decat cele pentru uz uman. Cremele antiinflamatoare pentru cai sunt printre cele mai vandute. Omul ia produse din domeniul veterinar pe pielea lui: unii au reactii adverse si ajung la dermatolog, altii se simt chiar bine cu antiinflamatoare cu concentratii mari.

Luminita Marinescu, specialist dermatolog: "Am intalnit si cazuri de-a dreptul uimitoare, un pacient a venit cu niste arsuri urate, dupa ce a pus pe articulatii un macerat din lame de ras cu otet, citise intr-o revista, nici eu nu mi-am imaginat… Din pacate vin tarziu, dupa ce le folosesc…"

Avem o legislatie care permite producatorilor si importatorilor sa vanda si luna de pe cer. Pe piata sunt la moda gelurile cu aloe vera - diversi producatori, diverse moduri de promovare. De pe prospectul celor mai multe dintre ele poti afla ca gelul cu aloe este deosebit de util in hepatite cronice, ciroze, colita, hemoroizi, ulcer gastric si duodenal, dar si in diabet zaharat, pancreatite cronice , cataracta, depresii, oboseala cronica, insomnii, entorse si nu in ultimul rand herpes.

Cine controleaza produsele naturiste
Conform legii suplimentelor in Romania exista o impartire ciudata in privinta raspunderii autoritatilor statului, in acest domeniu. Concret, doar produsele care contin minerale si vitamine sunt autorizate de Ministerul Sanatatii, fiind asociate medicamentelor de sinteza, in timp ce restul marfurilor din plante si extracte naturale sunt avizate de Institutul pentru Resurse BioAlimentare, care este in subordinea Ministerului Educatiei, pentru ca are o componenta de cercetare. Iar culegatorii, producatorii si importatorii sunt arondati la Ministerul Agriculturii. Aici functioneaza si un comitet tehnic, din care fac parte ingineri agricoli si reprezentanti ai patronatului naturistelor, nu si reprezentanti ai institutiilor din sanatate.

Cerasela Gird, profesor doctor in farmacognozie: “Nu se doreste punctul de vedere al specialistului, pentru ca specialistul ingradeste foarte mult ce este in piata. Problema stiti cum se pune acolo, de ce sa vina specialistul sa ne ingradeasca? Pentru ca sunt niste afaceri, care sunt profitabile, sunt foarte profitabile, totul merge foarte bine, indiferent de suplimente, cred ca ati auzit, niciun producator de suplimente nu a dat faliment pana la momentul acesta. Pentru ca de fiecare data gaseste ceva nou, si uitati-va cate firme vin la noi in tara, si isi deschid reprezentante aici. “

Astazi Ministerul Agriculturii verifica si avizeaza firma unui producator sau importator, adica modul in care sunt obtinute plantele de cultura si cum sunt depozitate, insa produsul finit - cutia de la raft, e in apanajul Institutului pentru Resurse BioAlimentare. Specialistii de la IBA spun ca e mai bine ca nu sunt subordonati Ministerului Agriculturii, pentru ca ar ajunge sa deserveasca interesele patronatului marfurilor naturiste. Dar vorbesc de o lacuna legislativa care baga si medicamentele din extracte din plante si suplimentele nutritionale in aceeasi oala, iar unii producatori fenteaza cu buna stiinta aceste categorii distincte, cu acceptul tacit al autoritatilor de la Agricultura, care le avizeaza afacerile.

Tatiana Onisei e doctor in biologie si Sefa Laboratorului de la Institutul unde sunt avizate produsele naturiste. "Sunt 2 categorii distincte, ideea e ca eu ca producator trebuie sa il declar fie ca suplimente si atunci trebuie sa ii declar aportul nutritiv si sa fie sursa de nutrienti, sau ma duc pe medicament traditional, si atunci ma duc pe tot ce inseamna terapie”, explica ea. Problema, spune, sunt “cele de granita. Ele corespund din unele puncte de vedere alimentului, din altele medicamentului. Vedem pastile, capsule, fiole si omul vede ca seamana cu medicamentul, si zice, domnule, ala e bun, ma vindeca!"

Si in tot acest haos institutional, acelasi doctor in Biologie sustine ca de fapt consumatorul nu e protejat mai deloc, cand vine vorba de produsele naturiste. Leacurile din plante nu sunt supuse unui regim riguros privind controlul calitatii, deoarece s-a mers pe ideea ca cel putin pe termen scurt, nu pot face un rau foarte mare. "Continutul de principii active nu sunt obligata sa i-l cer, deci poate sa fie iarba curata, chiar daca o cheama musetel, adica principiu activ zero, nu mi se cere sa il verific”, spune Tatiana Onisei.

In tara noastra nicio autoritate nu il obliga pe producator sa aiba un anumit continut de principii active intr-un produs, adica nicio institutie nu ii poate cere sa aiba o anumita eficienta la marfa promovata. Aceeasi legislatie nici nu obliga producatorul de naturiste sa specifice in ce conditii poate face rau, cand e consumat dupa ureche, sau cat de mare e concentratia de principii active din leac.