Produsele locale, greu de găsit în magazinele din țară. Care este „soluția de avarie”

Nu există un sistem bine pus la punct pentru vânzarea acestor produse, iar doritorii trebuie să le caute prin băcănii sau la târgurile de profil.

Gabriel Corbu, producător: „Avem aici un busuioc african, un busuioc thailandez cu frunza mică, două tipuri de busuioc genovez - roșu și verde”.

Sunt trei dintre cele peste opt sute de soiuri de verdețuri și legume pe care Gabriel le cultivă lângă București.

Gabriel Corbu, producător: „În momentul de față livrăm în București. O să fie o fermă și în Brașov și se vă livra în zonele Brașov, Sibiu și în proximitate”.

Citește și

Produse locale și preparate tradiționale de sezon, prezente șa un târg în Bistrița. „M-am uitat la calitate, nu la preț”

Ce s-a întâmplat înainte ca Liam Payne să moară. A apărut înregistrarea audio a apelului de urgență: „Trimiteți pe cineva de urgență, pentru că…”

Costurile de transport și depozitare, un obstacol pentru producătorii locali

Însă mulți dintre fermieri nu își permit să vândă marfa mai departe de zona în care produc. Costurile cu depozitarea și transportul sunt mari. În plus, magazinele acceptă cu greu să le pună pe rafturi produsele dacă nu primesc periodic o cantitate constantă.

Unii reușesc totuși să ajungă „la oraș”. De mare ajutor au fost, de pildă, târgurile tradiționale, organizate tot mai des. După ce le-au gustat produsele, clienții au început să îi caute prin băcănii.

Cumpărător: „Prefer produsele să le cumpăr direct din magazin decât să le comand online. Cel mai bine le găsești la târguri sau la magazinele mici. Băcăniile astea micuțe, cu tradiție”.

Doar că prețurile sunt mari și majoritatea cumpără astfel de produse din când în când, pentru gust.

Nicio instituție a statului nu centralizează în prezent numărul producătorilor locali din România. Tot ceea ce știm, de la Ministerul Agriculturii, este numărul produselor certificate european sau național care acum depășește 4.700.

În aceste condiții, Asociația Lanțului Alimentar Scurt își propune să pună în legătură directă producătorii mici cu restaurantele și clienții.

Marius Tudosiei, președintele Asociației Lanțului Alimentar: „Trebuie să știe că produsele astea există, sunt accesibile și nu sunt neapărat mult mai scumpe decât toate celelalte. Faptul că ele ajung să fie accesibile o să vină exact din activitatea asociației care o să deschidă niște canale între magazine, prăvălii, oameni din piață și consumatorul final”.

Și Comisia Europeană încurajează lanțul scurt alimentar și dă statelor membre, inclusiv României, milioane de euro pentru astfel de proiecte și afaceri.

Articol recomandat de sport.ro

Ungurii au reacționat după ce România a obținut o nouă victorie în Nations League