Din 20 iulie, în toate statele membre ale Uniunii Europene intră în vigoare o nouă etapă a legislației privind siguranța alimentară. De la această dată, nu vor mai putea fi introduse pe piață ambalaje noi pentru alimente și băuturi care conțin bisfenol A (BPA), o substanță utilizată în producția anumitor materiale plastice și a straturilor protectoare din interiorul ambalajelor, notează Business Insider.
Măsura se aplică inclusiv în România și marchează încheierea perioadei de tranziție de 18 luni prevăzută de regulamentul european, care a intrat oficial în vigoare la 20 ianuarie 2025. Intervalul a fost acordat producătorilor, comercianților și distribuitorilor pentru a-și adapta produsele la noile cerințe.
Potrivit noilor reguli, ambalajele noi care conțin BPA nu vor mai putea fi comercializate după 20 iulie. Totuși, produsele deja introduse pe piață înainte de expirarea perioadei de tranziție vor putea fi vândute până la epuizarea stocurilor.
„Interdicția înseamnă că BPA nu va mai fi permis în produsele care intră în contact cu alimentele sau băuturile, cum ar fi stratul de acoperire al conservelor metalice, sticlele de plastic reutilizabile pentru băuturi, răcitoarele de apă și alte ustensile de bucătărie. Interdicția vine în urma unui vot favorabil al statelor membre ale UE de la începutul acestui an și a unei perioade de analiză din partea Consiliului și a Parlamentului European și ține seama de cea mai recentă evaluare științifică a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA). EFSA a concluzionat, în special, că BPA are efecte potențial nocive asupra sistemului imunitar, iar interdicția propusă a urmat atât unei consultări publice, cât și unor discuții ample cu toate statele membre”, transmitea Comisia Europeană în decembrie 2024.
Ce produse sunt vizate de interdicție
Noile prevederi europene se aplică unei game largi de ambalaje care intră în contact cu alimentele și băuturile, printre care:
- conserve;
- ambalaje din plastic;
- sticle din plastic;
- doze pentru băuturi;
- recipiente reutilizabile pentru apă;
- caserole și cutii pentru alimente;
- veselă de unică folosință, inclusiv pahare, farfurii și tacâmuri.
În perioada următoare, unele produse ar putea lipsi temporar de pe rafturile magazinelor, pe măsură ce producătorii și comercianții înlocuiesc stocurile realizate cu ambalaje care conțin BPA.
„Unele studii au arătat că BPA se poate infiltra în alimente sau băuturi din recipientele fabricate cu BPA. Expunerea la BPA reprezintă un motiv de îngrijorare din cauza posibilelor efecte asupra sănătății creierului și prostatei la fetuși, sugari și copii. De asemenea, poate afecta comportamentul copiilor. Alte studii sugerează o posibilă legătură între BPA și creșterea tensiunii arteriale, diabetul de tip 2 și bolile cardiovasculare”, notează specialiștii de la Mayo Clinic.
Există și excepții
Regulamentul european prevede însă și o serie de excepții. Interdicția nu se aplică straturilor de acoperire utilizate în interiorul rezervoarelor mari de depozitare și nici membranelor din polisulfonă folosite în procese industriale, precum limpezirea sucurilor de fructe sau eliminarea alcoolului din bere și vin.
De asemenea, pentru conservele de fructe, legume și pește a fost stabilită o perioadă de tranziție mai lungă. În cazul acestor produse, interdicția privind introducerea pe piață a ambalajelor noi care conțin BPA va intra în vigoare abia în 2028.
.webp)
