Responsabilii au descoperit că alimentele erau aduse din țări precum Bulgaria sau Olanda. Oficialii spun că astfel de practici sunt frecvente și greu de depistat, în lipsa unor controale țintite.
Reprezentanții Autorității pentru Protecția Consumatorilor au verificat magazine din toată țara. Cele mai multe nereguli au fost descoperite în Capitală, unde și puterea de cumpărare este mai mare.
Produse „tradiționale” importate din străinătate
Bekesi Csaba Lajos, președintele ANPC: „Am găsit produse, de exemplu, din iaurt ca fiind iaurt tradițional dintr-o anumită parte a țării care era provenit din Bulgaria. Sau produse lactate, brânzeturi autohtone, naturale, care proveneau din Olanda, erau produse în Olanda și vândute apoi în România.”
Deși alimentele erau bune pentru consum, induceau clienții în eroare, iar oamenii ajungeau să plătească mai mult pentru o brânză sau un salam care, în realitate, erau fabricate industrial și nu local. Este un fenomen cu care luptă inclusiv producătorii de bună credință.
Florin Dragomir, președintele Asociației Producătorilor de Telemea de Sibiu: „Mulți în București spun că vând telemea de Sibiu, dar ei nu au voie să vândă telemea de Sibiu pentru că numai 9 oameni suntem care avem voie, suntem autorizați. Cei care producem adevărat nu ne putem vinde produsul la prețul adevărat. Și omul nu mai are încredere dacă se continuă cu treaba aceasta.”
Ce spune legea despre produsele atestate
Potrivit legii, pot vinde produsele atestate național și european doar cei care fac parte din asociațiile aferente de producători. Ei primesc un atestat de producător, dar și un certificat al produsului pe care au obligația să îl arate ori de câte ori îl cer clienții.
Corespondent Știrile PRO TV: „Vă rog, mă ajutați și pe mine cu eticheta pentru această telemea vrac? Este bine să știți că, în cazul alimentelor vrac, aveți tot dreptul să cereți eticheta comerciantului, iar el este obligat să vi-o prezinte. Pe lângă ingrediente, aici găsiți inclusiv locul unde alimentul a fost produs.”
Orice comerciant are obligația să vă arate certificate și atestatele de producător.
Adelina Chelu, comerciant: „Avem aici două produse din salată de știucă. Avem atestatul tradițional ce îi conferă clientului o mare siguranță pentru ceea ce consumă. Produsele sunt tradiționale din Tulcea, făcute doar cu lămâie, icre și apă minerală. Avem certificatul de conformitate pentru salata de icre de știucă.”
Proiecte și platforme pentru trasabilitate alimentară
Încă din 2021, Ministerul Agriculturii anunța crearea unei baze de date cu produsele agroalimentare. Clienții ar fi putut să urmărească astfel traseul lor până la raft.
Decebal Pădure, președintele Asociației Promovării Alimentului Românesc: „Din păcate s-a finalizat cu o strategie pentru produse alimentare care nu este nici pe departe ceea ce a propus proiectul inițial. Trebuia făcută o bază de date cu produsele comercializate.”
În replică, Ministerul Agriculturii susține că o parte din bani au fost folosiți pentru analize și studii, iar în acest an a fost inaugurată o platformă care monitorizează risipa alimentară.
