Producția de miere, afectată de secetă. Albinele sunt hrănite artificial. Apicultorii mută stupii la vama cu Ungaria
Seceta din acest an a afectat serios producția de miere. Plantele sunt atât de uscate, încât albinele nu mai au de unde culege nectarul, iar apicultorii le hrănesc artificial pentru ca binefăcătoarele insecte să poată supraviețui.
România ocupă locul doi în Europa ca număr de stupi și este un important exportator de miere. Totuși, importăm o treime din ce consumăm, pentru că mulți românii preferă mierea ieftină.
Tiberiu Ormoș, apicultor: “A scăzut cantitatea de miere culeasă. În mod normal ar trebui să avem în jur de 10-15 kilograme de familie, acum abia am ajuns la cântar la vreo 5 kilograme”.
Apicultor: Zilnic aduc seara apă
Vasile Lontiș are 75 de stupi în Timiș. Ca să nu îi moară albinele, le hrănește artificial. Și de apă au nevoie insectele, pentru că nu o mai găsesc ușor în natură.
Vasile Lontiș, apicultor: “Zilnic aduc seara apă la albine. Nu le atrage culesul și atunci ele rămân în stup”.
Alți apicultori din vestul țării și-au dus stupii până aproape de granița cu Ungaria, unde lanurile de floarea soarelui sunt irigate și pline de floare.
Gheorghe Porunskzki, apicultor: ”La noi fiind uscat, chiar dacă avem floarea soarelui, nu există polen în floare”.
Dar albinele suferă și din cauza schimbărilor bruște de temperatură, nu doar a secetei.
Bogdan Pascu, apicultor: “Familiile nu apucă se se dezvolte cum trebuie din cauza diferențelor de temperatură”.
Țările cu cei mai mulți stupi din Europa în 2021
1. Spania - 2.9 milioane de stupi
2. România - 2.3 milioane de stupi
3. Grecia - 2.1 milioane de stupi
4. Polonia - 2 milioane de stupi
Sursă: Comisia Europeană
După Spania, România are cei mai mulți stupi de albine din Uniunea Europeană, iar majoritatea producției merge la export. De altfel, anul trecut numărul de stupi a crescut cu 4.7% comparativ cu 2020.
Acum, mulți apicultori cred că vor ieși pe minus și vor fi nevoiți să renunțe. Au crescut și costurile cu stupăritul: mutarea stupilor în zonele în care să găsească polen și nectar.
Petre Doda, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din Timiș: “Dau înapoi și găsesc altă variantă, altă nișă pe piață și încep altă afacere”.
Ioan Bota, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din Mureș: “La vreo 40 de lei mierea plorifloră și 50 de lei cea de salcâm. Nu e preț mare, te duci până în Calafat, motorina s-a scumpit”.
Acest lucru se întâmplă tocmai când în România a început să crească, încet-încet, consumul de miere.
Consumul mediu lunar de miere în România, de persoană:
2016 - 0,078 kilograme
2017 - 0,083 kilograme
2018 - 0,086 hilograme
2019 - 0,092 kilograme
2020 - 0,092 kilograme
SURSĂ: INS
Doar că, deși producem mult peste necesar, țara noastră importă o treime din consum. Mierea din afară este și mai slabă calitativ, și mai ieftină.
