Primele măsuri după ședința CSAT. Guvernul face pregătiri în caz de război: Legislație pentru asistență medicală
La doi ani de la invadarea Ucrainei, Guvernul pregătește legislația pentru asistența medicală în caz de război. Lipsa ei este o vulnerabilitate majoră.
Documentul vorbește despre instruire specială la standardul NATO, dar și despre măsuri în caz de îmbolnăviri în masă, provocate inclusiv nuclear.
Proiectul vine imediat după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în care s-a discutat despre întărirea forțelor armate. Anul acesta, Armata vrea să semneze 15 programe de achiziții noi, pe lângă cele în derulare, pentru a cumpăra arme de foc și maşini de luptă blindate.
Noua legislație, aflată în stadiu de proiect, stabilește cum va fi acordată asistența medicală în caz de operațiuni militare. Este vorba de ''asistență medicală operațională'' acordată atât pe timp de pace, cât și în stare de asediu ori de război.
Ion Petrescu, colonel (r), analist militar: „E vorba de a se răspunde situaţiei actuale, care e determinată de multitudinea acţiunilor militare desfăşurate pe teritoriul naţional cu implicarea unui număr mare de militari, atât români cât şi din NATO. Am depăşit demult perioada în care luptătorul român cu pieptul lui de alamă apăra ţara, e nevoie de un cadru legislativ mai larg şi nu numai de un buget adecvat, ci şi de măsuri legale care să permită de data aceasta medicilor să vină în sprijinul celor care vor duce greul, dacă va fi cazul, pentru apărarea României.”
Documentul se referă la măsuri în spitalele și structurile medicale înființate în cadrul Ministerului Apărării în caz de "acțiuni continue ale inamicilor, resurse medicale insuficiente, acces limitat la mijloacele de diagnostic și tratament.”
În primul rând, e nevoie de programe speciale de instruire, la standarde NATO, a personalului medical și nemedical care ar putea fi implicat în salvarea, evacuarea și tratamentul răniților și bolnavilor pe timpul misiunilor sau acțiunilor militare. Apoi, documentul menționează și alocarea de paturi cu această destinație. Lipsa acestor reglementări e o vulnerabilitate majoră, potrivit Ministerului Sănătății, care consideră că legislația trebuie să fie adoptată de urgență.
Dincolo de protecția medicală a forțelor armate, scopul noilor reglementări se referă la triajul, salvarea și evacuarea rapidă a bolnavilor și a răniților, precum și la tratarea și reabilitarea lor, atât militari cât și civili.
Planul va cuprinde și măsuri de combatere a efectelor îmbolnăvirilor în masă, inclusiv în situații provocate de agenți chimici, biologici, radiologici și nucleari, se mai arată în proiect.
Este menționată și o clasificare a formațiunilor de tratament - de la nivel de spitale de campanie mobile, care se ocupă de triaj și urgențe, până la cele care pot gestiona inclusiv cazurile de transplant.
Între timp, la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, s-a discutat și despre un parteneriat cu gigantul german Rheinmetall, prin care să fie deschisă rapid, o fabrică de pulberi, cu fonduri europene.
Rareș Năstase, corespondent Știrile ProTV: „Pulberile din Serbia au componente din Rusia. În cazul unui conflict, oare noi mai putem să mai cumpărăm din Serbia?”
Radu Oprea, ministrul Economiei: „Avem un proiect astăzi depus împreună cu un partener german, cu compania Rheinmetall pe fonduri europene, pentru a avea fabrică de pulberi în România. Ne dorim ca să avem până la sfârșitului martie.”
În CSAT, președintele a cerut urgentarea apariției normelor de aplicare, la o ordonanță data de Guvern în decembrie care modifică legea offset-ului în industria militară.
Prin hotărârea de Guvern respectivă, se va înființa la ministerul Economiei o agenție nouă, numită ARCTIS care se va ocupa de noile contracte din apărare.
Un reportaj, pe larg, despre situația industriei de apărare de la noi, veți putea vedea în curând, la emisiunea România, te iubesc!
