Președintele Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: „Susținem pe deplin formula de pace propusă de partea ucraineană”
Președintele Klaus Iohannis a transmis sprijinul necondiționat al României pentru Ucraina și Republica Moldova și în discursul său de la cea de-a 78-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.
Președintele Klaus Iohannis a vorbit de la New York, în fața reprezentanților statelor ONU.
„România este vecinul direct al războiului continuu de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și am acționat, cu toată energia noastră, pentru a contribui substanțial la securitatea și stabilitatea regionale și internaționale. Acest război a demonstrat că Marea Neagră necesită mai multă atenție la nivel global, fiind de importanță strategică pentru securitatea transatlantică.
De asemenea, România susține un multilateralism mai eficient, alături de parteneri globali care împărtășesc aceeași viziune, în lupta pentru libertate și democrație.
Încă din prima zi a războiului, România a acționat în deplină solidaritate cu curajosul popor ucrainean.
Vom continua să oferim un adăpost sigur și să protejăm refugiații care vin din statul vecin, așa cum am făcut pentru cei peste 6 milioane de ucraineni care ne-au trecut deja granițele.
Susținem pe deplin Formula de Pace propusă de partea ucraineană ca fiind cel mai potrivit cadru care să conducă la o pace echitabilă, durabilă și sustenabilă. Susținem, de asemenea, respectarea dreptului internațional și atragerea răspunderii internaționale, astfel încât toți cei responsabili de comiterea de atrocități să fie aduși în fața justiției” a spus președintele Klaus Iohannis.
Protejarea zonei Mării Negre
Președintele României a subliniat, încă o dată, necesitatea protejării zonei Mării Negre:
„Regiunea noastră, zona extinsă a Mării Negre, trebuie să fie protejată împotriva efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei și ale războiului său hibrid și ale interferențelor sale maligne.
România a susținut constant necesitatea de a menține așa-numitele conflicte prelungite sau înghețate din regiune pe agenda noastră de interes prioritar.
De asemenea, România a fost în prima linie în sprijinirea, într-o manieră multidimensională, a partenerilor vulnerabili din regiune. Astfel, am oferit sprijin substanțial vecinului nostru, Republica Moldova, țara cea mai afectată de război, după Ucraina”.
Iohannis a arătat și progresele României în implementarea Agendei 2030 și a cerut Rusiei să permită tranzitul navelor cu cereale.
„În timp ce acționăm în prezent pentru a ne apăra valorile, trebuie să continuăm, de asemenea, să proiectăm un viitor sustenabil. De aceea, continuăm să urmărim în mod activ implementarea Agendei 2030.
Insecuritatea alimentară, instabilitatea energetică și economică afectează întreaga lume, cu precădere pe cei mai vulnerabili din Sudul Global. Prin decizia de a pune capăt Inițiativei privind Exportul de Cereale prin Marea Neagră și prin atacarea porturilor ucrainene, Rusia amplifică și mai mult criza alimentară globală. Solicităm încă o dată ca Federația Rusă să înceteze blocarea Inițiativei.
În calitate de vecin direct al Ucrainei și de actor internațional responsabil și solidar, România a jucat un rol activ în eforturile globale privind securitatea alimentară. De la începutul războiului, am facilitat livrarea a peste 25,5 de milioane de tone de cereale provenind din Ucraina.
România nu-i va abandona pe partenerii noștri cei mai vulnerabili care au nevoie de sprijinul nostru, în special din țările mai puțin dezvoltate, inclusiv din Africa.
De asemenea, investim și contribuim la reziliența instituțională africană, la menținerea păcii și consolidarea capacităților instituționale.”
Implicarea României în combaterea schimbărilor climatice
Și „efectele devastatoare ale schimbărilor climatice, ale poluării și ale pierderii biodiversității, precum și insecuritatea energetică și dezinformarea” au fost amintite în discurs de Președintele României.
„Eforturile României în combaterea acestor provocări sunt vizibile. De exemplu, ne-am angajat să ratificăm și să implementăm rapid Acordul privind diversitatea biologică marină a zonelor aflate în afara jurisdicției naționale. Am făcut parte, de asemenea, din grupul-nucleu care a promovat solicitarea Adunării Generale de emitere a unui Aviz Consultativ al Curții Internaționale de Justiție pe tema obligațiilor statelor cu privire la schimbările climatice.
Rămânem vocali în susținerea educației climatice, o prioritate pentru România și pentru mine personal. De asemenea, cred cu tărie că interconexiunea climă-securitate trebuie să ocupe un loc mai important pe agenda ONU, inclusiv în Consiliul de Securitate.
Sperăm că Summitul privind Ambiția Climatică și COP28 vor mobiliza voința politică pentru menținerea pe mai departe a obiectivului de 1,5℃! Trebuie să accelerăm o tranziție energetică echitabilă și reducerea emisiilor, asigurând, în același timp, securitatea energetică.
Contracararea riscurilor de dezastre necesită, de asemenea, eforturi comune, iar inițiativa Platformei de Urgență este un pas în direcția cea bună. România participă activ la misiunile internaționale de asistență, împărtășește cele mai bune practici și oferă formare profesională privind măsurile de răspuns.
În eforturile noastre, ar trebui să folosim atât oportunitățile oferite de digitalizare, inovare și noile tehnologii, cât și investițiile strategice în surse regenerabile de energie, ca factori care facilitează dezvoltarea durabilă.”
Etichete: klaus iohannis, ONU,
