Poziția avocaților în discuțiile privind reforma pensiilor magistraților: apelurile la „justiția populară” sunt periculoase
Potrivit unui comunicat emis de UNBR, linșajul mediatic și apelurile la „justiția populară” sunt extrem de dăunătoare și riscă să transforme justiția într-un instrument al pasiunilor și impulsurilor momentane.
„Reacțiile din spațiul public asupra deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție încalcă independența justiției. Critica argumentată juridic este legitimă. Dar linșajul mediatic și apelul la „justiția populară” sunt periculoase pentru noi toți. UNBR reafirmă că respectul pentru lege și pentru procedură nu este un gest formal, ci o condiție a libertății: fără ele, societatea cade pradă arbitrarului, iar justiția se transformă într-un instrument al pasiunilor de moment”, a precizat UNBR.
UNBR avertizează că atacurile repetate la adresa actului de justiție nu doar subminează încrederea în instituție, dar provoacă și efecte negative pe termen lung.
„Denigrarea publică repetată a actului de justiție nu doar că subminează o instituție, ci generează efecte de anvergură și pe termen lung: erodarea prezumției de nevinovăție, încurajarea reprizelor de răzbunare extra-legale, influențe politice sau economice care exploatează vidul de încredere, o reducere dramatică a capacității sistemului de a aplica legea în mod previzibil și lista poate continua”, se mai arată în comunicat.
Avocaţii au evidenţiat că, atunci când încrederea publică în justiţie se destramă, consecinţele vor fi resimţite la nivelul societăţii: "justiţia îşi pierde autoritatea, cetăţenii devin vulnerabili în faţa abuzurilor, iar legea încetează să mai fie un sprijin sigur, transformându-se într-un teren al arbitrariului".
„UNBR face apel la toate instituţiile sistemului judiciar, la mass-media şi la societatea civilă pentru a demara, imediat, un dialog public structurat şi mecanisme de consolidare a încrederii. Doar astfel putem preveni scenariul unei jurisprudenţe erodate de presiuni şi putem reconstrui un sistem care să ofere certitudine, protecţie şi echitate. Este datoria tuturor profesiilor juridice să refuze participarea la întreţinerea climatului de ostilitate şi să reamintească publicului sensul adevărat al dreptului: acela de a proteja, nu de a răzbuna. Acest efort comun trebuie să capete forma unui Pact pentru Justiţie - un angajament lucid şi colectiv de a apăra independenţa, transparenţa şi responsabilitatea actului de justiţie, dincolo de conjuncturi şi interese de moment. Justiţia nu mai are nevoie de aplauze sau de huiduieli, ci de luciditate!", se arată în comunicatul citat.
CSM i-a făcut plângere penală Oanei Gheorghiu
Consiliul Superior al Magistraturii a anunţat luni că a decis să sesizeze "organele abilitate" după declaraţiile vicepremierului Oana Gheorghiu despre pensiile speciale ale magistraţilor.
CSM susţine că, prin declaraţiile sale, Oana Gheorghiu a încălcat independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor „într-un mod iresponsabil şi populist".
„Consiliul Superior al Magistraturii condamnă ferm declaraţiile vicepremierului Oana Gheorghiu formulate în cadrul unui interviu televizat, prin care independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor au fost încălcate într-un mod iresponsabil şi populist. Afirmaţiile formulate deliberat într-o notă caracterizată de vector emoţional, cu referire la fonduri alocate pentru minori afectaţi de patologii grave, şi comparaţia între situaţia acestora şi garanţiile financiare de independenţă a justiţiei nu pot fi simple opinii personale atunci când provin de la un reprezentant al puterii executive. Astfel de afirmaţii reprezintă atacuri la adresa unei puteri constituţionale, care alimentează un discurs periculos ce incită la ură şi discriminare, menit să antagonizeze societatea faţă de corpul profesional al magistraţilor. Opoziţia artificială între magistraţi şi 'copilul flămând căruia i se ia de la gură' este o manipulare şi o încercare de a deturna nemulţumirile publice spre justiţie, plasând nereal şi artificial asigurarea resurselor financiare în relaţie directă cu independenţa financiară a magistraţilor", declară CSM.
În context, CSM afirmă că Guvernul are obligaţia să consolideze justiţia, nu să o discrediteze.
„Independenţa justiţiei, care include şi garanţia financiară, astfel cum statuează întreaga jurisprudenţă europeană, nu reprezintă un privilegiu acordat magistraţilor în detrimentul altor persoane, ci este garanţia constituţională a societăţii democratice că drepturile fiecărui cetăţean vor fi apărate de către profesionişti ai dreptului liberi de orice influenţe şi respectate în raport de orice încălcare, inclusiv cele săvârşite de stat. Consiliul Superior al Magistraturii subliniază încă o dată că puterea executivă, reprezentată de Guvern, are obligaţia într-un stat de drept să consolideze justiţia, nu să o discrediteze, şi să colaboreze instituţional în mod loial cu puterea judecătorească pentru bunul mers al societăţii democratice", susţine CSM.
În repetate rânduri, CSM și uniunile profesionale din sistemul judiciar au declarat că discuțiile privind nivelul pensiilor magistraților, precum și stabilirea unei limite de vârstă mai mici decât cea "normală", reprezintă un atac asupra independenței justiției.
Violență, ură și discriminare
La final, Consiliul anunţă că a decis să sesizeze "organele abilitate", pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare.
„În raport cu declaraţiile doamnei vicepremier, faţă de conţinutul concret şi efectele acestora în plan social la adresa imaginii şi prestigiului funcţiei de magistrat, Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare prevăzută de dispoziţiile art. 369 din Codul Penal. Consiliul solicită pe această cale reprezentanţilor puterii executive să păstreze echilibrul şi decenţa în discursul public şi să nu formuleze judecăţi iresponsabile pe fond exclusiv emoţional care să submineze nu doar independenţa justiţiei, ci şi respectul datorat acesteia într-un stat de drept, cu consecinţa incitării populaţiei la ură împotriva judecătorilor şi procurorilor", transmite CSM.
Decizia CSM vine după ce Oana Gheorghiu a declarat, sâmbătă, că România nu îşi mai permite să aibă pensionari speciali.
Întrebată, într-o emisiune la Digi 24, cum ar rezolva problema pensiilor speciale ale magistraţilor, Oana Gheorghiu a răspuns: „Eu le-aş transmite magistraţilor un mesaj - le-aş spune că îi înţeleg. Este foarte greu să renunţi la un lucru care ţi s-a dat. (...) Este foarte greu să beneficiezi ani de zile, zeci de ani de asta şi dintr-o dată să ţi se spună că nu îl mai ai. Pentru oricine ar fi greu să facă asta. Dar cred că a fost un fel de Caritas acest lucru. Ei au fost prinşi într-un Caritas, care nu putea să dureze la nesfârşit şi oamenii care sunt pragmatici şi raţionali ar trebui să înţeleagă asta. România nu îşi permite să mai plătească aceşti bani, nu îşi permite să mai aibă pensionari speciali. Nu avem cum. Iar dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente".
Oana Gheorghiu este noul vicepremier al Guvernului României. Numirea sa marchează o premieră în politica românească. O reprezentantă a societății civile, care a construit în afara sistemului, este chemată acum să-l reformeze din interior.
Mandatul Oanei Gheorghiu vizează inclusiv desființarea birocrației din administrație și digitalizarea serviciilor publice.
