Plăcinta dobrogeană a devenit denumire protejată. Este al 11-lea produs românesc în registrul european

Plăcinta dobrogeană a intrat joi, 30 martie, în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate (IGP), conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/700 al Comisiei din 29 martie 2023, de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate (IGP), „Plăcintă dobrogeană – IGP”, precizează MADR într-un comunicat.

Plăcinta dobrogeană se alătură celorlalte 10 produse românești recunoscute și înregistrate la nivel european, respectiv: Magiun de prune de Topoloveni (Indicație Geografică Protejată), Salam de Sibiu (Indicație Geografică Protejată), Novac afumat din Țara Bârsei (Indicație Geografică Protejată), Scrumbie afumată de Dunăre (Indicație Geografică Protejată), Telemea de Sibiu (Indicație Geografică Protejată), Cârnați de Pleșcoi (Indicație Geografică Protejată), Cașcaval de Săveni (Indicație Geografică Protejată), Salata cu icre de știucă de Tulcea (Indicație Geografică Protejată), Telemea de Ibănești (Denumire de Origine Protejată) și Salată tradițională cu icre de crap (Specialitate Tradițională Garantată)

Mai sunt alte trei produse în etapa de verificare

În prezent, România deține alte trei produse în etapa de verificare europeană, astfel: două pentru dobândirea Indicației Geografice Protejate, respectiv Pita de Pecica și Salinatele de Turda și unul pentru dobândirea Specialității Tradiționale Garantate, respectiv Sardeluța marinată.

Indicația geografică protejată (IGP) evidențiază legătura dintre regiunea geografică specifică și denumirea produsului, în cazul în care o anumită calitate, reputație sau altă caracteristică poate fi atribuită în mod esențial originii sale geografice. Pentru a beneficia de această etichetă de calitate, cel puțin una dintre etapele de producție, prelucrare sau preparare trebuie să aibă loc în regiune.

Citește și

Opt soldați ruși au murit, iar alți 18 sunt la ATI, după ce au mâncat plăcintă care conținea otravă pentru șobolani

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

„Plăcintă dobrogeană” este un produs de patiserie copt, precopt congelat sau crud congelat, preparat din foi de aluat, umplute cu brânză sărată (telemea) amestecată cu caș și ouă. Foile se obțin prin întinderea și tragerea aluatului. Foile umplute sunt rulate, încrețite și aranjate în formă de spirală în tăvi rotunde. Greutatea produsului este cuprinsă între 500 g și 2000 g. Produsul are un gust sărat datorat amestecului de brânză telemea, caș, ouă și iaurt.

În secțiune, se observă straturile alternative de umplutură de brânză de culoare alb-gălbuie și foile de aluat.

Plăcinta dobrogeană se comercializează în trei moduri: — coaptă, întreagă sau tăiată în bucăți și cântărită în momentul vânzării; — precoaptă congelată; — crudă congelată.

Plăcinta dobrogeană are o consistență moale și fragedă datorată amestecului de iaurt și de ouă folosit, spre deosebire de alte produse de același tip, care au o textură crocantă, cu o suprafață deseori friabilă. O altă caracteristică ce o diferențiază de produsele similare este utilizarea de foi de aluat necongelate, preparate din aluat proaspăt, pentru fiecare lot de produse finite. Foile se întind și se usucă până când devin foarte subțiri, translucide, elastice și puțin lucioase, calități pe care numai localnicii din Dobrogea le cunosc.

Aria geografică în care se poate obține produsul înregistrat „Plăcintă dobrogeană - IGP” cu respectarea legislației specifice pe sisteme de calitate europene este constituită din două zone administrative: județele Tulcea și Constanța.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5