Păstrăm secretomania lui Ceaușescu asupra rezervelor strategice. Mina de unde ar veni sute de milioane de euro doar din taxe
Minereuri pentru viitor, partea a II-a. Când se amenajează o carieră de suprafață sau când se sapă galerii, apar defrișări, modificări de relief, devieri de ape. Multe perimetre sunt în zone cu restricții de mediu.
Dar chiar Uniunea Europeană încurajează mineritul de materiale critice de care e nevoie pentru tehnologiile verzi.
Înainte de 89, exploatarea minereurilor neenergetice era ținută la secret. Aurul și argintul erau denumite M1 și M2, iar geologii erau sub incidența secretului de stat, nu aveau voie să dezvăluie nimic din cercetarea zăcămintelor.
Doar cărbunele energetic era promovat, iar Ceaușescu punea accent și pe exploatarea uraniului, din mine care aveau însă polimetale complexe, în care, pe lângă uraniu, se găseau multe alte materiale care acum prezintă o mare valoare pe plan mondial.
Lucian Dogaru este expert în prospecțiuni miniere și fost director al Radioactiv Mineral Măgurele, societate de stat care se ocupă de astfel de explorări în fostele mine închise. Spune că deși Ceaușescu nu era interesat decât de câteva minereuri, la nivel de țară se cunoștea foarte bine ce rezerve deținem, mai ales că munții metaliferi au fost cercetați intens în anii 80, proces sistat complet la schimbarea regimului, în 89.
Lucian Dogaru, expert în prospecțiuni miniere: ”Nu aveau planuri la momentul respectiv, restul de elemente nu prezentau relevanță economică”.
Mineritul și cercetarea s-au oprit la momentul 89, dar secretomania a persistat până în prezent, în domeniu. Legea minelor dar și alte norme legislative pun activitatea de explorare și apoi de exploatare sub incidența secretului de stat sau al secretului de serviciu. Nu pot fi făcute publice informații referitoare la calitatea și cantitatea zăcămintelor.
Franța are un catalog online unde poți studia toate datele despre resursele sale
Dar cel mai ciudat este că un investitor, companie din străinătate, dacă vine să bage bani în explorare, pentru a stabili precis pe ce materiale se bazează și dacă e rentabil să treacă apoi la exploatare, nu află mare lucru din trecutul de cercetare într-o zonă vizată. Ia totul de la zero, ar trebui să bage câteva milioane de euro în explorare și tot nu primește toate informațiile, care rămân secret de serviciu pentru compania terță, cea care face cercetarea propriu-zisă.
Mihai Cernăianu deține o afacere care presupune explorare pentru potențiali investitori din străinătate și pune problema unei transparențe în acest domeniu, așa cum e în alte state europene.
Mihai Cernăianu, acționar companie de explorare și exploatare: ”Aud mereu metaforele că vin străinii să ne ia respectivele zăcăminte. Din ce îmi amintesc până la data aceasta, proprietarul unic al resurselor e statul român. De acolo trebuie să plece o deschidere și să reevalueze potențialul real. Adică e o șansă foarte mare, cum activăm și noi. Una e să intri într-o mineralizație deschisă și să îți faci cercetarea cu toate metodele moderne și alta e să faci un foraj de sus, de pe o pajiște cu flori, să vă spun că jos e ceva frumos”.
Domeniul materialelor critice este gestionat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier. Este instituția care emite licențele de explorare și ulterior de exploatare.
Gheorghe Popescu: ”Francezii au un catalog, poate fi online studiat, dacă vrei primești toate datele”.
Mihai Cernăianu afirmă că anul viitor va depune un proiect pentru valorificarea zăcământului de pământuri rare de la Jolotca, Harghita, pe care îl consideră unic în lume, dar precizează că și la cele trei proiecte aprobate în 2025 va mai dura ani buni, poate chiar un deceniu, până să se ajungă la extragerea propriu-zisă a zăcămintelor.
Mihai Cernăianu, acționar companie explorare și exploatare: ”Durează mult, sunt pași, se vorbește de studiu pentru rentabilizare”.
La Rovina, în Hunedoara, Comisia Europeană a alocat 300 milioane euro pentru un proiect minier de extragere a cuprului. Aici ar urma să intre la exploatare o companie canadiană, printr-o subsidiară românească. Directorul vorbește despre pașii următori aprobării.
Sorin Halga, director companie: ”Vor trebui luate toate autorizațiile, efectiv trebuie să urmăm pașii Uniunii, maxim 27 de luni pentru a lua autorizațiile”.
Sorin Halga este geolog și a cutreierat mai multe continente cu munca de explorare. Vorbește despre un zăcământ uriaș la Rovina, care ar urma să fie extras și rafinat, iar terasele carierei săpată în versanți ar urma să fie treptat acoperiți cu vegetație. În momentul de față, statul român scoate concentrate de cupru de la Abrud, dar acesta este apoi trimis în Serbia pentru procesare, ca apoi să fie livrat în China. Reprezentantul Primăriei Rovina menționează necesitatea apariției de locuri de muncă în zonă.
Sorin Halga, director companie: ”Primim deja CV-uri de la români din străinătate”.
Localnic: ”N-ar fi rău să avem și noi unde munci”.
Sorin Halga, director companie: ”Proiectul prevede trei puncte, două dintre ele vor avea exploatare în carieră”.
E drept că beneficiarii proiectului aprobat de Comisia Europeană au o mare problemă de rezolvat. Le-a fost retras anul trecut avizul de mediu în instanță, după ce un ONG a reclamat încălcarea legislației din domeniu și mai ales faptul că derularea proiectului ar avea nevoie și de acceptul statului maghiar.
Exploatarea de la Rovina ar spori cu 2,3% producția de cupru a Europei
Curtea de Apel Cluj a decis retragerea avizului de mediu, care prevedea defrișarea a 200 de hectare de pădure, afectarea a aproape 700 de hectare de teren, dar și a unor ape de suprafață și de adâncime. Judecătorii au precizat în motivare că toate ar conduce la un posibil efect semnificativ major asupra mediului altui stat, în speță Ungaria.
Sorin Halga, director companie: ”Pentru o potențială poluare a râului Criș, care ajunge până în Ungaria. Deși Agenția de Mediu a precizat că nu e nevoie în această etapă. Noi am reluat toată procedura și vom respecta decizia instanței”.
La Bruxelles, guvernanții s-au lăudat că exploatarea de la Rovina va spori cu 2,3 % producția de cupru la nivel european, esențial pentru producția de semiconductori din diverse industrii, cum ar fi cea aerospațială, de automobile și de apărare.
Proiectul ar acoperi 27 de hectare, cuprinzînd trei zăcăminte, iar exploatarea s-ar putea întinde pe cel puțin 17 ani. Iar pe lângă cupru, de aici ar urma să se scoată și aur, pentru că licența de exploatare prevede și concentrat de aur.
Sorin Halga, director companie: ”Lângă Cariera Colnic se va construi o uzină nouă de preparare, care va prepara minereul, pentru a procesa un concentrat cuprifer cu conținut de aur, prin flotație simplă, fără utilizare de cianuri. Fiind nevoie de iaz de decantare, tot sterilul care va ieși va fi depozitat în stare uscată. Statul român va încasa peste 470 de milioane de dolari în primii 17 ani de exploatare din taxe, impozite și redevență. Ceea ce înseamnă cam 45% din valoarea producției miniere va fi încasată de statul român”.
Localnic: ”E gură de oxigen pentru toată zona”.
Bogdan Ivan, ministrul Economiei: ”Evident că unde ai mină sapi și dispare o pădure, că nu ai cum să o faci wireless, este evident ca acolo să ai o compensație 1 la 1, ai defrișat un hectare de pădure, plantezi un hectar în altă parte”.
Etichete: cupru, exploatare, hunedoara, mina, zacaminte,
