Miza ascunsă a ajutorului american. Motivul pentru care Donald Trump vrea rezervele de pământuri rare din Ucraina
Mineralele rare, pe care președintele american Donald Trump speră să le obțină din Ucraina în schimbul ajutorului SUA, sunt metale strategice esențiale pentru industrii ce dezvoltă computere, baterii și tehnologii avansate în domeniul energiei.
Cu nume precum disprosiu, neodim și ceriu, mineralele rare reprezintă un grup de 17 metale grele care, în realitate, sunt abundente în scoarța terestră, scrie The Guardian.
Într-o evaluare din 2024, United States Geological Survey a estimat că există 110 milioane de tone de zăcăminte la nivel mondial, inclusiv 44 de milioane în China, cel mai mare producător global. Alte rezerve importante se află în Brazilia (22 milioane de tone), Vietnam (21 milioane de tone), Rusia (10 milioane de tone) și India (7 milioane de tone).
Extracția acestor metale necesită utilizarea masivă de substanțe chimice, ceea ce duce la producerea unor cantități uriașe de deșeuri toxice, provocând dezastre ecologice. Din acest motiv, multe țări evită să suporte costurile considerabile ale procesului de producție.
În plus, aceste metale sunt adesea prezente în concentrații foarte mici în minereuri, ceea ce înseamnă că trebuie prelucrate cantități mari de rocă pentru a obține produsul rafinat, de obicei sub formă de pulbere.
Fiecare dintre cele 17 minerale rare este esențial în industrie și se regăsește într-o gamă largă de produse, de la becuri până la rachete ghidate.
De exemplu, europiul este esențial pentru ecranele televizoarelor, ceriul este folosit la lustruirea sticlei și rafinarea petrolului, iar lantanul face ca convertizoarele catalitice ale mașinilor să funcționeze eficient. Neodimul și disprosiul permit fabricarea unor magneți super-puternici aproape permanente, folosiți în turbinele eoliene montate în largul oceanelor.
Trump a declarat luni că dorește să încheie un acord cu Ucraina, prin care Kievul să garanteze aprovizionarea cu minerale rare în schimbul ajutorului SUA – o idee propusă anul trecut de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
De decenii, China și-a valorificat rezervele de minerale rare prin investiții masive în rafinarea acestora, deseori fără reglementările stricte de mediu impuse în țările occidentale.
De asemenea, China a depus un număr uriaș de brevete pentru producția de minerale rare, ceea ce reprezintă un obstacol major pentru companiile din alte țări care doresc să intre pe această piață.
Ca urmare, deși există rezerve importante și în alte regiuni, multe firme preferă să trimită minereurile neprocesate în China pentru rafinare, consolidând astfel dependența globală de Beijing.
SUA și UE își asigură cea mai mare parte a aprovizionării din China, însă ambele încearcă să își crească propria producție și să recicleze mai eficient materialele utilizate, pentru a reduce această dependență.
În timpul conflictului comercial dintre SUA și China din 2019, presa de stat chineză a sugerat că Beijingul ar putea restricționa exporturile de minerale rare către SUA, ca represalii la sancțiunile americane. Japonia a simțit direct efectele unui astfel de embargo în 2010, când China a suspendat exporturile de minerale rare în urma unei dispute teritoriale.
De atunci, Japonia a investit masiv în diversificarea surselor, semnând contracte cu grupul australian Lynas, care își desfășoară producția în Malaezia.
Mineralele rare fac parte din categoria "mineralelor critice" desemnate de guvernul SUA, dar nu sunt singurele.
Printre măsurile adoptate de China în răspuns la tarifele americane impuse bunurilor chinezești se numără restricționarea exporturilor unor minerale critice, dar acestea nu includ mineralele rare.
Ministerul Comerțului și Administrația Vamală a Chinei au anunțat că vor impune restricții la export pentru tungsten, telur, bismut, molibden și indiu, sub pretextul protejării securității naționale.
Potrivit United States Geological Survey, aceste elemente – tungsten, telur, bismut și indiu – sunt considerate minerale critice pentru tehnologiile avansate, energia verde și securitatea națională.
Ucraina este deschisă la „investiţii” din partea aliaţilor săi atât timp cât aceştia o ajută să lupte împotriva Rusiei, a declarat marţi preşedintele Volodimir Zelenski, după ce Donald Trump a cerut Kievului să furnizeze SUA metale rare - elemente esenţiale utilizate în electronică - în schimbul ajutorului militar american.
Kievul a încercat să stabilească relaţii strânse cu noua administraţie a lui Trump, care a spus că doreşte să pună capăt rapid războiului de aproape trei ani.
„Avem deja date de lucru pentru momentul când va sosi echipa americană. Acum se convine asupra datelor şi membrilor delegaţiei, iar noi aşteptăm echipa. Vom lucra împreună”, a declarat marţi Zelenski într-o întâlnire cu presa.
El a spus că şeful său de personal, Andrii Iermak, a vorbit cu Michael Walz, consilierul pentru securitate naţională al lui Trump, iar cu o zi înainte echipa sa a vorbit şi cu Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump pentru Ucraina şi Rusia.
Iermak a informat că a vorbit cu Walz despre situaţia de pe câmpul de luptă şi despre progresele făcute cu mobilizarea în vederea suplimentării forţelor ucrainene - o cerinţă menţionată de administraţia Trump. Cei doi au discutat, de asemenea, despre necesitatea de a organiza contacte personale între Zelenski şi Trump, potrivit comunicatului de la Kiev.
