Căsătoriile și parteneriatele între persoane de acelaşi sex ar trebui recunoscute în întreaga UE. România riscă sancțiuni

Ultima actualizare: 14-09-2021 19:46

Decizie istorică în Parlamentul European. Eurodeputaţii au votat o rezoluţie, conform căreia parteneriatele ori căsătoriile între persoane de acelaşi sex ar trebui recunoscute în toată Uniunea.

Iar partenerii trebuie să aibă dreptul la liberă circulaţie. Totul a plecat de la povestea unui român şi a iubitului său. Cuplul Coman - Hamilton nu a putut locui în România, pentru că partenerul străin nu avea drept de şedere, deşi Curtea Europeană de Justiţie a decis contrariul. Eurodeputaţii au cerut Comisiei Europene să ia măsuri împotriva României.

Adrian Coman şi Clai Hamilton sunt împreună de 20 de ani, iar acum 10 ani s-au căsătorit la Bruxelles. Adrian a vrut să se mute în România, alături de soţul sau care este cetăţean străin. Însă căsătoria nu le-a fost recunoscută în ţara noastră, iar Hamilton nu a primit permis de şedere. Cazul lor a devenit celebru în 2018, când Curtea Europeană de Justiţie şi Curtea Constituţională de la noi au decis că cei doi ar trebui să beneficieze de aceleaşi drepturi ca un cuplu heterosexual. Dar nu s-a întâmplat acest lucru şi acum cei doi stau în Statele Unite.

Adrian Coman: „Clai şi cu mine, 10 ani mai târziu, suntem în exact aceeaşi situaţie, cu toate că există nişte decizii favorabile în cazul nostru. România este ţara mea, aceea este cetăţenia mea, însă România nu mă vrea aşa cum sunt până în momentul de faţă.”

Cei doi au ajuns şi la CEDO şi aşteaptă o decizie. Cazul lor a ajuns inclusiv în Parlamentul European. Cu 387 de voturi pentru, 161 împotriva şi 123 de abţineri a fost votată aseară o rezoluţie conform căreia familiile LGBTQ ar trebui să fie cunoscute în toată Uniunea şi să aibă aceleaşi libertăţi că celelalte.

Teodora Roseti, Asociația Accept: „Decizia PE, rezoluţia, reprezintă o victorie pentru mişcarea LGBT în întreaga Europă, pentru că vedem o poziţionare fermă pe aceste subiecte. legislaţia trebuia modificată şi mai ales deciziile instanţelor europene, fie că vorbim de CEDO, fie că vorbim de CJUE sunt obligatorii, nu sunt opţionale pentru România. Ce fel de ţară este România dacă nu se respectă hotărârile instanţelor? Ce cetăţean mai are garanţia că drepturile lui sunt aparate?”

Potrivit eurodeputaţilor, Comisia ar trebui să ia măsuri împotriva României dacă Guvernul nu actualizează legile.

Nicu Ștefănuță, Renew Europe: „Politicienii şi-au împins unul altuia cartoful acesta fierbinte, nevrând să se atingă de această temă. Noi trebuie să implementăm deciziile CEDO şi cu siguranţă deciziile Curţii Europene de Justiţie şi să nu ajungem niciodată în acest punct în care trebuie să fim arătaţi cu degetul şi Comisia Europeană să trebuiască să înceapă infringement imp noastră.”

Gheorghe Falcă, eurodeputat: „Este o rezoluţie nelegislativa, deci nu există o impunere pentru statele membre. Are legătură cu anul 2018, un lucru care deja este rezolvat şi finalizat în România. Prin actul emis de Curtea Constituţională au deja acest drept, posibil statul român să nu ajungă în etapa de implementare, dar nu poţi sancţiona un stat pentru aşa ceva.”

Rezoluţia adoptată în Parlamentul European mai spune şi că familiile cu persoane de acelaşi sex care au copii au trebui să beneficieze de aceleaşi drepturi ca restul cetăţenilor. Deputaţii îndeamnă ţările UE să accepte ca părinţi legali pe cei menţionaţi în certificatul de naştere al unui copil, dacă familia este nevoită să se mute dintr-o ţară în alta. Nu doar România a fost arătată cu degetul, ci şi Ungaria şi Polonia, țări pentru care au fost deja declanşate proceduri de infringement, pentru discriminarea celor din comunitatea LGBT.

Reacția Patriarhiei Române

 

Statele membre ale UE au şi e firesc să aibă o absolut totală independenţă de legiferare în sfera dreptului familiei, respectiv a căsătoriei, afirmă purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu.

"În sfera dreptului familiei, respectiv a căsătoriei, statele membre ale UE au şi e firesc să aibă o absolut totală independenţă de legiferare. Aşadar nu se poate (im)pune problema recunoaşterii obligatorii a aşa-ziselor căsătorii homosexuale în întreaga UE. Aceasta e o construcţie politică democratică, nu totalitară", a declarat Bănescu.

El a adăugat că poziţia Bisericilor creştine, dar şi a celorlalte culte religioase din România faţă de căsătorie rămâne aceea "fondată pe legea morală universală" a "uniunii dintre bărbat şi femeie".

"Poziţia Bisericilor creştine, dar şi a celorlalte culte religioase din România faţă de căsătorie (instituţie civilă rezervată natural de-a lungul istoriei exclusiv uniunii dintre un bărbat şi o femeie) este poziţia firească fondată pe legea morală universală care stă la baza oricărei societăţi sănătoase din trecut, prezent şi viitor", a mai spus purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.

 

Cum au votat europarlamentarii români Rezoluția privind drepturile persoanelor LGBTIQ în UE

Dintre europarlamentarii români, doar șase au votat moțiunea, în timp ce 18 s-au opus, iar alți șase s-au abținut. Doi au lipsit la vot.

Dintre grupurile parlamentare, Renew Europe a votat aproape în întregime pentru (doar trei abțineri), în timp ce grupul Social-Democraților europeni a votat în marea majoritate pentru - singurele voturi împotrivă, opt la număr, au venit doar de la europarlamentarii români ai PSD.

Voturile europarlamentarilor PNL au fost majoritar împotrivă, cu trei abțineri.

"PENTRU"

Renew Europe:

Dacian Cioloș (USR-PLUS)
Alin Mituța (USR-PLUS)
Dragoș Pîslaru (USR-PLUS)
Nicolae Stefănuță (USR-PLUS)
Ramona Strugariu (USR-PLUS)
Dragoș Tudorache (USR-PLUS)

"ÎMPOTRIVĂ"

PPE:

Traian Băsescu (PMP)
Vasile Blaga (PNL)
Daniel Buda (PNL)
Cristian Silviu Bușoi (PNL)
Gheorghe Falcă (PNL)
Mircea Hava (PNL)
Marian-Jean Marinescu (PNL)
Eugen Tomac (PMP)
Loránt VINCZE (UDMR)

S&D:

Carmen Avram (PSD)âni
Dragoș Benea (PSD)
Tudor Ciuhodaru (PSD)
Mariana Grapini (PSD)
Dan Nica (PSD)
Claudiu Manda (PSD)
Rovana Plumb (PSD)
Mihai Tudose (PSD)

ECR:

Cristian Terheș (PNȚCD)

"ABȚINERI"

PPE:

Dan Ștefan Motreanu (PNL)
Siegfried Mureșan (PNL)
Gheorghe Vlad Nistor (PNL)
Iuliu Winkler (UDMR)

Renew Europe:

Vlad-Marius Botoș (USR-PLUS)
Vlad Gheorghe (USR-PLUS)

La votul pentru moțiunea privind drepturile persoanelor LGBTIQ în UE au lipsit:

Rareș Bogdan (PNL)
Corina Crețu (PSD)

 

În România, referendumul pentru redefinirea familiei a fost invalidat

În România, referendumul pentru redefinirea familiei, organizat în 6 și 7 octombrie 2018, a fost invalidat din cauza prezenței insuficiente la vot.

Coaliția pentru Familie a susținut, într-un comunicat, că a fost pus la cale un boicot al referendumului și a dat vina pe PSD pentru felul în care a fost organizat procesul de vot.

De asemenea, Coaliția a spus că toate partidele au boicotat referendumul și că a existat o campanie de dezinformare care a transmis că referendumul este al PSD și al lui Liviu Dragnea.

La rândul său, președintele Klaus Iohannis a declarat că dezbaterea publică pe această temă a fost dominată de campanii de dezinformare grave. Șeful statului a spus că discuțiile despre referendum au fost marcate de ură ”și chiar accente extremiste”.

La referendumul pentru redefinirea familiei s-au prezentat la urne 3.857.308 de alegători, reprezentând 21,10% din numărul persoanelor înscrise pe liste.

Voturi valabil exprimate la răspunsul ‘DA’ au fost 3.531.732, reprezentând 91,56% din numărul participanţilor, voturi valabil exprimate la răspunsul ‘NU’ - 249.412, adică 6,47%, iar voturi nule - 76.111, respectiv 1,97%.

Potrivit Legii 3/2000, pentru ca referendumul naţional să fie valabil, este necesară o prezenţă la urne a cel puţin 30% dintre persoanele înscrise pe listele electorale permanente.

 

 

Citeste și...
Parteneri
VIDEO PROTVPLUS.RO