Morminte ale victimelor Securității, descoperite în Caransebeș. Ce s-a găsit la două dintre ele
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) anunţă că a descoperit, în urma unei campanii de investigaţii arheologice în municipiul Caransebeş, mai multe morminte.
Despre ele se presupune că ar aparţine unor opozanţi anticomunişti ucişi în timpul anchetelor Securităţii sau executaţi prin împuşcare, transmise Agerpres.
Potrivit unui comunicat al IICCMER, în perioada 15-18 octombrie s-a desfăşurat a doua campanie de investigaţii arheologice în municipiul Caransebeş din judeţul Caraş-Severin.
„Prin sediul Securităţii şi prin penitenciarul din Caransebeş au trecut foarte mulţi partizani anticomunişti şi sprijinitori ai acestora din grupările şi organizaţiile de rezistenţă bănăţene, care, după ce au fost capturaţi şi reţinuţi, au fost aduşi şi anchetaţi aici, unii fiind dispăruţi fără urmă până în zilele noastre. Se cunoaşte că în unitatea carcerală au avut loc mai multe execuţii prin împuşcare a unor persoane condamnate la moarte prin sentinţe judecătoreşti. După unele mărturii, câteva execuţii au fost făcute chiar în curtea Cercului Militar, existând suspiciunea că trupurile victimelor ar fi fost îngropate undeva în zonă", declară IICCMER.
Într-o secţiune executată în partea răsăriteană a blocului, spre fostul penitenciar a cărui incintă se învecinează cu curtea Cercului Militar, s-au descoperit două schelete umane dispuse pe direcţia est-vest, unul având membrele inferioare orientate spre răsărit, iar celălalt spre apus.
Potrivit institutului, la două morminte s-au descoperit obiecte de inventar funerar cu caracter religios care aparţin mediului catolic.
Astfel, de la M.6 s-a recuperat un crucifix din bronz reprezentându-l pe Isus răstignit pe cruce şi un mic medalion de pelerinaj confecţionat din argint, un medalion similar, dar cu alte reprezentări grafice fiind descoperit şi la M.7.
„Fiind nişte obiecte religioase de largă utilitate, pe baza analogiilor nu pot fi stabilite cronologii exacte de datare, astfel de piese fiind produse şi răspândite pe spaţii largi în Europa într-o perioadă de timp care ajunge până în epoca contemporană. În ceea ce priveşte cele două gropi comune identificate, având în vedere poziţiile in situ ale scheletelor, rezultă că trupurile defuncţilor au fost aruncate în groapă la momentul înhumării. Prezenţa unor oseminte răvăşite în unele gropi de înmormântare, care provin de la morminte mai vechi ce au fost deranjate parţial sau integral, indică o succesiune de înhumări care s-au derulat într-un interval de timp ceva mai îndelungat. Acest lucru presupune că în acest spaţiu funerar, necunoscut de nimeni şi nicăieri menţionat în documentele istorice sau în literatura de specialitate, s-au făcut înhumări încă înainte de perioada comunistă, iar ca ipoteză de lucru se poate avansa teoria că cel puţin o parte din aceste morminte s-ar afla în legătură cu trecutul penitenciarului aflat în vecinătate. Imobilul fostului penitenciar a fost construit între anii 1911-1913, anterior în oraş existând o unitate de detenţie cu capacitate redusă, amenajată în subsolul clădirii Tribunalului, acest edificiu fiind ridicat la începutul secolului al XIX-lea", precizează IICCMER.
IICCMER arată că, în stadiul actual al cercetărilor, nu are deocamdată indicii certe care să demonstreze că unele din mormintele descoperite aparţin unor oameni executaţi prin împuşcare sau ucişi prin alte metode de Securitate, însă împrejurările, mărturiile şi unele documente din fondul arhivistic al fostei Securităţi susţin această posibilitate.
Toate osemintele descoperite au fost recuperate şi predate către Institutul de Medicină Legală din Timişoara, urmând să fie introduse în circuitul oficial al analizelor de specialitate. Rezultatele medicale vor oferi anumite răspunsuri la unele din incertitudinile care acum planează asupra acestui caz.
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!