Guvernul Ciolacu reintroduce „taxa pe stâlp”. Vor fi eliminate facilitățile pentru IT-iști, agricultori și constructori

62507212
Inquam Photos / George Calin

Ordonanța „trenuleț” are un impact bugetar de 133,37 miliarde de lei calculat pentru anul 2025, arată nota de fundamentare a proiectului de OUG privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicat duminică de Ministerul Finanţelor.

Astfel, veniturile bugetare se vor majora cu 7,11 miliarde lei anul viitor, cu 8,75 miliarde lei în 2026, 9,41 miliarde lei în 2027 şi cu 9,95 miliarde lei în 2028, iar cheltuielile bugetare se vor reduce cu 126,26 miliarde lei în 2025. Cel puțin așa arată estimările Guvernului, potrivit Agerpres.

Printre măsurile prevăzute în proiectul de ordonanţă „trenuleț” se numără îngheţarea, la nivelul lunii noiembrie 2024, a salariilor angajaţilor din sistemul bugetar, a sporurilor, indemnizaţiei de hrană şi alocaţiei pentru copii, neacordarea de bilete de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, blocarea posturilor vacante, recompensarea cu timp liber a orelor suplimentare lucrate, menţinerea punctului de referinţă, element esenţial în calculul pensiilor, la nivelul de 81 lei şi a valorii indicatorului social de referinţă la nivelul în plată în luna noiembrie 2024, diminuarea subvenţiei alocate partidelor politice cu 25% faţă de nivelul acordat în anul 2024, sau neactualizarea cu rata inflaţiei a pensiilor de serviciu.

Totodată, proiectul propune majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025, reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro, eliminarea condiţiei de realizare a veniturilor din consultanţă şi management, în proporţie de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, eliminarea facilităţilor fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfăşurării activităţii de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025 etc.

Reapare celebra „taxă pe stâlp”

De asemenea, prin ordonanța „trenuleț” se introduce impozitul pe construcții speciale, calculat prin aplicarea unei cote de 1,5 % asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior (în 2025 la valoarea din 31 decembrie 2024), inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosință. Un impozit foarte similar cu actualul impozit pe construcții speciale a mai fost introdus și în 2014, tot la nivelul de 1,5%. A fost cunoscut ca „taxa pe stâlp” și a creat o nemulțumire majoră pentru mediul de afaceri. Taxa pe stâlp a fost redusă treptat și ulterior eliminată de la 1 ianuarie 2017, arată profit.ro.

Începând din aprilie 2020, România se află în procedura de deficit excesiv (PDE), în condiţiile depăşirii, în anul 2019, a limitei de 3% pentru deficitul bugetar, stabilită în cadrul Pactului de stabilitate şi creştere (PSC). PDE a fost iniţiată prin propunerea Comisiei Europene (CE) din martie 2020, înainte de activarea clauzei generale derogatorii la nivelul UE.

Conform recomandării Comisiei Europene din iunie 2024, România trebuie să limiteze creşterea cheltuielilor primare nete la o rată compatibilă cu reducerea deficitului public către valoarea de referinţă de sub 3% din PIB prevăzută în tratat şi să menţină datoria publică la un nivel prudent pe termen mediu. În acest context se impune adoptarea de măsuri care să limiteze creşterea cheltuielilor permanente, până la un nivel care să permită respectarea condiţionalităţilor asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar şi să evite crearea premiselor unui dezechilibru bugetar, cu consecinţe negative asupra performanţelor fiscale şi externe ale Român", se menţionează în Nota de fundamentare a proiectului.  

Articol recomandat de sport.ro
Răsturnare de situație peste Ocean: decizia luată de Donald Trump în privința Iranului
Răsturnare de situație peste Ocean: decizia luată de Donald Trump în privința Iranului
Citește și...
Oana Țoiu anunță declasificarea a peste 5.000 de dosare diplomatice din arhivele MAE: alegerile din mai 1990, mineriadele

Ministrul de Externe anunţă, joi, declasificarea a peste 5.000 de dosare diplomatice din primii ani de tranziţie din arhivele MAE, fiind vorba despre alegerile din mai 1990, mineriadele, vizita Regelui Mihai, corespondenţa cu URSS.

Sorin Grindeanu l-a comparat pe Ilie Bolojan cu Liviu Dragnea: „Se poate guverna România şi fără domnia sa”

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, l-a comparat, joi seară, pe premierul Ilie Bolojan cu fostul lider social-democrat Liviu Dragnea, afirmând că ambii aveau 85% grad de neîncredere din partea populaţiei.

Președintele Nicușor Dan a sesizat CCR privind riscul unor cheltuieli nelimitate în companiile de stat

Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu modificările aduse ordonanței privind guvernanța corporativă, invocând încălcarea mai multor principii constituționale.

Recomandări
Când va fi gata autostrada Pașcani-Suceava-Siret. Ilie Bolojan a semnat contractele de proiectare a două loturi

Premierul Ilie Bolojan se declară convins că în 2029 se va circula pe autostradă de la Paşcani prin Suceava până la Siret, dar şi prin Iaşi până la Ungheni. 

MApN: Noi atacuri ale Rusiei în Ucraina, în apropierea graniţei fluviale cu România. Mesaj RO-Alert, emis în Tulcea

În dimineața zilei de vineri, 1 mai, Federația Rusă a atacat  obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România, anunță Ministerul Apărării.

Petrecerile de 1 Mai au început în Vama Veche, dar frigul i-a gonit pe turiști de pe plajă către cluburi și terase încălzite

S-a furat startul petrecerilor de 1 Mai, joi noapte, în Vama Veche. Vremea e mai degrabă de iarnă, așa că tradiționalele întâlniri pe plajă, cu chitara, nu au mai avut loc.