Şeful statului mai afirmă că, prin amendamentele admise, se deschide calea unor cheltuieli nelimitate, ce ar urma a fi realizate în mod arbitrar în cadrul companiilor deţinute de stat, mai exact al întreprinderilor publice ale căror acţiuni sunt admise la tranzacţionare.
Preşedintele Nicuşor Dan a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2018 pentru completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.
”Prin conţinutul său normativ, precum şi prin procedura de adoptare, considerăm că punctele 1 şi 2 introduse direct de Camera Deputaţilor în cuprinsul Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2018 pentru completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice contravin principiului legalităţii, principiului bicameralismului, precum şi principiului vizând protejarea intereselor naţionale în activitatea economică”, arată şeful statului în sesizare.
Potrivit sesizării, ”rin modificările aduse în Camera Deputaţilor, cameră decizională, se încalcă principiul legalităţii şi principiul bicameralismului, preşedintele precizând că, urmărind parcursul legislativ al actului normativ adoptat, se poate constata că în cuprinsul legii, la Senat, nu a fost discutat conţinutul normativ al prevederilor nou-introduse la Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, ce modifică regimul juridic al cheltuielilor de mandat pentru administratorii şi directorii (în cazul sistemului unitar), respectiv pentru membrii consiliului de supraveghere şi membrii directoratului (în cazul sistemului dualist) întreprinderilor publice ale căror acţiuni sunt admise la tranzacţionare, aspect de natură a încălca principiul bicameralismului.
De asemenea, Senatul a trimis Camerei Deputaţilor un proiect de lege cu un conţinut diferit de acela care a fost adoptat de Camera Deputaţilor.
Preşedintele mai spune că, printr-un amendament introdus de legiuitor, ca alineat distinct, se deschide calea unor cheltuieli nelimitate, ce ar urma a fi realizate în mod arbitrar în cadrul companiilor deţinute de stat, mai exact al întreprinderilor publice ale căror acţiuni sunt admise la tranzacţionare, aceste cheltuieli fiind circumscrise ideii de a fi afectate scopului exercitării mandatelor.
”Prin acest amendament, legiuitorul deschide calea unor decontări arbitrare sub paravanul „exercitării mandatului”. Deşi formal aceste sume nu mai sunt calificate drept „beneficii”, în realitate, ele vor reprezenta avantaje materiale care, prin eliminarea plafonului legal, pot fi utilizate pentru a eluda limitele de remunerare stabilite prin contractul de mandat. Această „liberalizare” a cheltuielilor în cadrul întreprinderilor publice listate - entităţi care gestionează active strategice ale statului - vulnerabilizează direct modul de cheltuire a banului public”, explică şeful statului.
”Astfel, sfera cheltuielilor ce vor putea fi realizate de către administratori şi directori, precum şi de către membrii consiliului de supraveghere şi membrii directoratului din întreprinderile publice ale căror acţiuni sunt admise la tranzacţionare va cuprinde următoarele categorii: cele realizate cu reprezentarea, transportul şi diurna – în scopul exercitării mandatelor – ce vor putea fi realizate nelimitat; beneficii – plafonate la două indemnizaţii brute lunare/an”, se arată în sesizare.
”Configuraţia cheltuielilor admise la decontare, în această sferă a relaţiilor sociale, permite o cvasi-universalitate a decontării cheltuielilor acestor categorii de angajaţi, de la bugetul statului, ceea ce depăşeşte cu mult, în opinia noastră, intenţia iniţiatorului – Guvernul României. Prin excluderea cheltuielilor de „reprezentare, transport, diurnă şi cazare” din categoria beneficiilor (care sunt de regulă plafonate prin contractul de mandat), se creează premisa unor cheltuieli discreţionare şi nelimitate. Deoarece aceste companii utilizează capital public, orice erodare a profitului prin cheltuieli de protocol excesive contravine obligaţiei statului de a proteja interesele economice naţionale. În plus, prin modificarea introdusă în camera decizională, se deschide calea posibilităţii de a fi cheltuite sume considerabile în ceea ce priveşte beneficiile viitoare pentru o largă categorie de angajaţi, respectiv: administratori, directori, membrii consiliului de supraveghere şi membrii directoratului. Majoritatea întreprinderilor vizate (listate la bursă) sunt entităţi strategice pentru economia naţională. Un cadru legislativ care permite „camuflarea” unor avantaje materiale sub formă de cheltuieli profesionale poate duce la o guvernanţă corporativă netransparentă, subminând eficienţa economică pe care statul este obligat să o garanteze”, explică preşedintele.
De asemenea, se ridică şi problema de previzibilitate a actului normativ, căci consecinţa este imposibilitatea estimării cuantumului cheltuielilor încadrabile în alin. (5) al art. 39, determinabile prin sintagma „realizate în scopul exercitării mandatelor” pe care o foloseşte legiuitorul în scopul de a le circumscrie unui anumit criteriu.
”Cuantificarea cheltuielilor ce pot fi incluse la decontare pe baza acestui criteriu este practic imposibilă, existând riscul încălcării prevederilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie, care prevăd că „statul trebuie să asigure protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară” întrucât, în mod evident, gestionarea în mod arbitrar şi neplafonată a resurselor întreprinderilor publice-societăţi este susceptibilă a afecta în mod direct patrimoniul statului şi, implicit, interesul naţional”, menţionează preşedintele.
Şeful statului mai arată că, dacă se admite prezenta obiecţie de neconstituţionalitate, se impune reluarea procesului legislativ de la etapa subsecventă înregistrării proiectului de lege de aprobare a OUG nr. 73/2018 la Camera competentă să fie sesizată, conform art. 115 alin. (5) din Constituţie, ulterior, Parlamentul - cu respectarea deciziei pe care o veţi pronunţa - având posibilitatea ca, prin lege, fie să aprobe pur şi simplu, fie să aprobe cu modificările şi completările pe care le consideră oportune, fie să respingă această ordonanţă de urgenţă (Decizia 412/2019 - par. 45-50 şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 51/2025 - par. 71).
”În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că punctele 1 şi 2 introduse direct de Camera Deputaţilor în cuprinsul Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2018 pentru completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice sunt neconstituţionale”, cere preşedintele în sesizare.
.webp)
