Orașul din România în care gunoiul de grajd din ferme este transformat în energie electrică
În plină criză energetică, un oraș din Transilvania reușește să producă energie electrică din gunoiul de grajd de la fermele din zonă.
Cu trei milioane de euro de la Banca Mondială, autoritățile din Seini au investit într-o stație de bio-gaz și asigură, pentru moment, iluminatul stradal și consumul instituțiilor publice.
Și nămolul din apele uzate ar putea fi utilizat ca materie primă. În Germania sunt cele mai multe stații care folosesc biogazul.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Localitatea Seini se află la mai puțin de 30 de kilometri de Baia Mare și, în urmă cu doar câteva zile, a devenit prosumator.
Livrează în sistemul național energie electrică produsă din surse regenerabile, în acest caz dejecțiile de animale colectate de la fermierii din zonă.
Întreaga instalație este automatizată, iar zilnic este nevoie de peste 20 de tone de gunoi de grajd, pentru a funcționa constant.
Octavian Bodea, viceprimarul orașului Seini: „Undeva la 90% din cantitatea de energie consumată va fi acoperită de energia produsă de stația de biogaz”.
Biogazul, aur curat
Bacteriile descompun materia primă în metan și dioxid de carbon, iar instalația produce electricitate.
În actuala criză energetică, biogazul este aur curat. Factura la electricitate, cu iluminatul stradal și instituțiile publice din oraș, de aproape 400.000 de lei pe an, este acoperită aproape integral.
Dan Meseșan are o fermă de păsări în zonă și, spune el, contractul cu autoritățile l-au scăpat de cheltuieli în plus.
Dan Meseșan, administrator fermă găini: „Din estimările noastre am reușit să facem o economie de aproximativ 20.000 de lei anual, evitând costurile cu transportul dejecțiilor".
Localnicii au și ei de căștigat
Localnic: „Ținând cont că în alte localități se sting luminile de pe stradă, la noi diferența e că funcționează din timpul nopții și până dimineața și nu sunt probleme".
Din nămolul rezultat din apele reziduale, o stație de epurare din Cluj-Napoca produce energie electrică și acoperă o treime din totalul necesar. Pentru că au rezultate, cei din conducere au început și un proiect de extindere pe bani europeni.
Astfel, din 2023, tot nămolul de epurare din stațiile mici din județul Cluj va fi transformat în energie termică și electrică.
Lucian Croitoru, director de comunicare compania de Apă Someș: „Nămolul de epurare conține o parte importantă substanță organică. Prin fermentare, în lipsa aerului, se obține biogaz. Producem anual undeva la 3,7 GW/H pe an energie. Ne ajută foarte mult. Ajută la scăderea costurilor”.
Asociaţia Germană a Biogazului este convinsă că biogazul are potenţial şi ar putea înlocui 40 % din gazul importat în prezent din Rusia.