Instalațiile care produc biomasă și biogaz, tot mai căutate de când prețurile din energie au explodat
Prețurile în continuă creștere la energia electrică și gaze au făcut ca instalațiile care produc biomasă și biogaz să fie tot mai căutate.
Este vorba despre instalații care transformă iarba de pe marginea drumului, crengile uscate și paiele în curent sau în căldură. Sunt căutate mai ales de fermierii care vor să devină independenți, energetic sau termic.
Indiferent de anotimp, Ramona Pandelaș cultivă roșii bio în sera ei din Letca Nouă, județul Giurgiu. Printre rândurile cu tomate sunt țevi care încălzesc plantele în zilele răcoroase. Acestea sunt legate la o centrală cu biomasă. Adică în loc de lemne sau gaz, sistemul este alimentat cu resturi vegetale.
Ramona Pandelaș, deținătorul serei: „Este un sistem de încălzire cu apă caldă. Acest sistem este alimentat de niște centrale de biomasă. Practic, noi folosim resturile provenite din alte activități vegetale, respectiv încălzirea cu paie sau încălzirea cu peleți din coajă de floarea-soarelui, proveniți din fabricarea uleiului.”
Instalațiile care produc biomasă și biogaz sunt tot mai căutate de când prețurile din energie au explodat. Institutul de Cercetare pentru Hidraulică și Pneumatică dezvoltă astfel de instalații, iar cererea e mare. Cercetătorii de aici au creat tot sistemul care produce biomasă. Inclusiv utilajele care toacă resturile vegetale și le transformă în peleții cu care sunt alimentate centralele care produc efectiv căldură sau curent. Astfel de sisteme pot fi folosite și în locuințe.
Gabriela Matache, șeful compartimentului de cercetare: „Putem să îl folosim pentru a încălzi halele industriale, putem să îl folosim în sere pentru a încălzi serele, la grădinițe, să încălzească căminele de bătrâni, cu un biocombustibil care nu e fosil. Putem regla clapetele, nivelul de oxigen pe care îl dăm, astfel încât să obținem o temperatură mai mică sau mai mare. De exemplu, pentru sere, unde avem nevoie de o temperatură constantă, eu știu, la un 60 de grade.”
Instalația completă costă între câteva mii de lei și câteva zeci de mii, în funcție de mărime, dar materia primă poate să nu coste nimic dacă este luată de pe câmp, fie că vorbim de iarba de marginea drumului sau din parcuri, crengile rămase după toaletarea copacilor sau paiele de după recoltarea culturilor.
Conform noilor condiții, sunt adaptate și utilajele folosite de fermieri în câmp.
La Institutul Național pentru Mașini Agricole sunt dezvoltate și testate prototipurile pentru echipamentele noi care apar pe piață. În ultima vreme, trendul este unul clar. Sunt tot mai căutate utilajele ecologice, cu un consum redus.
Mihai Matache, director științific INMA: „Avem această mașină autopropulsată pentru realizarea tratamentelor fitosanitare care este la nivel experimental și care are și algoritmi de inteligență artificială. Pot fi alimentate dintr-o sursă regenerabilă de energie, energie verde. De la panouri fotovoltaice, de exemplu, sau de la eoliene.”
Tot aici a fost creat și primul tranctor în totalitate electric.
