Omenirea trăiește „pe datorie” după ce resursele generate de planetă, pentru 2022, s-au terminat

×
Codul embed a fost copiat

Resursele generate de planetă, pentru anul 2022, s-au terminat. Începând de astăzi, tot ce mâncăm, cumpărăm din magazine, dar și energia pe care o folosim, sunt „pe datorie", din resursele viitoare.

Deși consumăm tot mai mult, nu ajutăm planeta să se regenereze, și să ne susțină traiul, și în anii următori. „Nota de plată" va ajunge la generațiile viitoare, pentru care viața pe Pământ va fi tot mai grea, ne atrag atenția activiștii de mediu.

Oficial, omenirea trăiește „pe datorie”. Consumul excesiv a depășit capacitatea Pământului de a produce. Și România și-a consumat resursele pentru acest an mai devreme.

Dacă omenirea ar trăi așa cum trăiesc românii, Ziua Depășirii ar fi fost deja pe 11 iunie. Aceasta este, de altfel, data în care România și-a epuizat resursele pe care pământul nostru le-ar putea produce până la finalul anului. Asta înseamnă că am mâncat și aruncat la gunoi, am cumpărat haine și consumat energie fără să ne gândim la viitor.

„Ziua Depășirii”, așa cum a fost numită de activiști, este calculată de mai bine de 50 de ani de un ONG internațional pe baza unui indice. Nu are o dată fixă, ci depinde de cât de responsabili reușim să fim într-un an.

Citește și
apa Prut
Criza de apă afectează agricultura. Prutul a atins un minim istoric al debitului din cauza secetei

Simona Manea, managerul de comunicare al WWF România: „Acest calcul se face în felul următor: se împarte cantitatea de resurse pe care pământul este capabil să le genereze într-un an de zile, la amprenta ecologică a umanității: consumul de energie, folosirea sistemelor neinteligente electrice, faptul că mergem fiecare dintre noi individual cu mașina personală, faptul că nu avem grijă să protejăm sursele de apă dulce.

În aceste condiții nu e de mirare că „Ziua Depășirii” este tot mai devreme de la an la an. Dovadă că noi suntem cei care facem rău planetei este excepția din 2020, anul pandemiei, când omenirea și-a consumat resursele pe 22 august, cu aproape o lună mai târziu față de ultimii ani.

Industria alimentară se numără printre cele care epuizează cel mai mult planeta. 55% din resursele pământului sunt utilizate numai pentru a hrăni omenirea. Și nu doar consumul în creștere afectează, ci mai ales risipa. Românii, de pildă, aruncă anual la gunoi peste 2,5 milioane de tone de alimente, cifra care ne plasează pe locul 9 în topul țărilor europene.

Cristian Neagoe, Greenpeace România: „Mâncarea pe care o consumăm...ea înseamnă pământ, înseamnă apă, înseamnă lucruri pe care le investim pentru a avea o producție agricolă sau de carne. Ei bine, consumăm din ce în ce mai mult și avem din ce în ce mai puțină apă, din ce în ce mai puțin pământ pe care îl putem folosi. Practic trăim pe datorie, dar nu pentru noi, ci pentru generațiile următoare.”

Potrivit specialiștilor, dacă am reduce consumul de carne la jumătate, am putea să amânăm "Data depăşirii" cu 17 zile. Iar limitarea risipei alimentare ar mai adăuga două săptămâni.

În ritmul în care trăim și consumăm resursele, am avea nevoie de încă o planetă precum Terra pentru a ne acoperi în totalitate nevoile.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Seceta afectează râurile și lacurile din România. Mai multe județe din sudul țării nu mai au apă pentru irigații
Seceta afectează râurile și lacurile din România. Mai multe județe din sudul țării nu mai au apă pentru irigații

Seceta afectează grav și râurile și lacurile din toată țara. Mai multe județe din sudul țării nu mai au apă pentru irigații.  

Criza de apă afectează agricultura. Prutul a atins un minim istoric al debitului din cauza secetei
Criza de apă afectează agricultura. Prutul a atins un minim istoric al debitului din cauza secetei

Acum nu ne mai plângem doar de lipsa instalațiilor de irigare, ci și de lipsa apei în zonele unde acestea există.

Ministrul Agriculturii: Nu există niciun colţişor din ţară unde nu avem secetă pedologică. 150.565 hectare sunt afectate
Ministrul Agriculturii: Nu există niciun colţişor din ţară unde nu avem secetă pedologică. 150.565 hectare sunt afectate

Ministrul Agriculturii, Petre Daea a anunţat, miercuri, în şedinţa de Guvern, că în România, din nefericire, temperaturile ridicate, lipsa apei din sol, seceta pedologică practic au ocupat toată ţara.

Prima școală verde din România, în Buzău. Cum au fost reduse considerabil costurile clădirii
Prima școală verde din România, în Buzău. Cum au fost reduse considerabil costurile clădirii

Prima școală verde din țară se află în Buzău. Pentru că funcționează cu resurse proprii, și-a redus considerabil costurile.

Recomandări
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție
De ce depinde soarta negocierilor pentru formarea noului Guvern. Răspunsul pe care îl așteaptă fiecare partid din coaliție

Începe o săptămână de foc pentru partidele pro-europene care negociază formarea noului Guvern. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR se vor reuni pentru a discuta despre programul comun de guvernare, pe baza datelor din buget.

Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h
Iarna începe să-și intre în drepturi. Zonele în care este anunțat viscol. Vântul va bate cu până la 120 de km/h

Iarna pare că își intră în drepturi, cel puțin la altitudini mari. Meteorologii anunță că, de la ora 10:00, până marți seara, la ora 21:00, în zona de munte va bate vântul cu până la 90 de km pe oră.

Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989
Acum 35 de ani, la Timișoara, s-a strigat pentru prima dată „Libertate”. Cum a început Revoluția din decembrie 1989

Ziua de 16 decembrie 1989 a rămas în istorie ca reprezentând începutul sfârşitului pentru regimul condus de Nicolae Ceauşescu.