O monedă de aur găsită în Transilvania ar putea schimba istoria Daciei. Dovedeşte existența unui nou împărat roman misterios

Descoperirea ar putea aduce noi detalii despre istoria Daciei. Un exemplar din această monedă există la Muzeul Brukenthal din Sibiu.

Fascinating day of numismatic sleuthing at the wonderful @hunterian museum collection today in Glasgow with Jesper Ericsson and Jacek Olender. The Roman "emperor" #sponsian - fake or real? tbc... pic.twitter.com/OJCj0LfXhO

— Paul Pearson (@paul_n_pearson) September 16, 2021

Profesorul Paul Pearson de la University College din Londra, care a condus cercetarea, a declarat pentru BBC că a fost uimit de această descoperire.

Moneda a fost găsită acum mai bine de 300 de ani în Transilvania, cândva un avanpost îndepărtat al Imperiului Roman.

Considerată inițial a fi un fals, moneda a stat închisă într-un dulap de muzeu. Acum, oamenii de ştiinţă spun că urmele de zgârieturi vizibile la microscop dovedesc că aceasta s-a aflat, de fapt, în circulaţie acum 2.000 de ani, potrivit BBC.

Citește și

Guvernul olandez a plătit 5,7 milioane de euro pentru artefactele româneşti furate din Muzeul Drents

„Ceea ce am găsit este un împărat. Era o figură despre care se credea că este un fals şi care a fost dată la o parte de experţi. Dar noi credem că a fost real şi că a avut un rol în istorie”, a declarat profesorul Paul Pearson de la University College din Londra.

Just published - a detailed study of coins of the Roman emperor #sponsian. Long dismissed as 1700s fakes, we think they are authentic! Read open access here:https://t.co/POT6SgbUrU pic.twitter.com/PzqYs9ucou

— Paul N Pearson (@pnp_history) November 23, 2022

Moneda care se află în centrul acestei descoperiri făcea parte dintr-un mic tezaur descoperit în 1713.

S-a crezut iniţial că este o monedă romană autentică, până la jumătatea secolului al XIX-lea.

Din cauza designului destul de rudimentar, experții au suspectat că moneda ar fi fost, de fapt, falsă. 

În 1863, Henry Cohen, cel mai mare expert în monede al vremii, a afirmat că moneda este un fals „modern”, şi că era prost făcută, chiar „concepută în mod ridicol”. Alţi specialişti au fost de acord şi, până în prezent, moneda a fost respinsă în cataloagele ştiinţifice.

Profesorul Paul Pearson a bănuit însă că lucrurile nu stau aşa cum au fost prezentate. El a putut distinge zgârieturi pe suprafaţa acesteia şi s-a gândit că moneda s-a aflat cândva în circulaţie.

Profesorul a contactat atunci Muzeul Hunterian de la Universitatea din Glasgow, acolo unde moneda era ţinută împreună cu alte trei monede din tezaurul original.

Împreună cu cercetătorii scoţieni, el a examinat toate cele patru monede la un microscop şi a confirmat că, într-adevăr, existau zgârieturi.

O analiză chimică a arătat, de asemenea, că monedele au fost îngropate în pământ timp de sute de ani, potrivit lui Jesper Ericsson, curator la Muzeul Hunterian, care a lucrat cu profesorul Pearson la acest proiect.

Cine este împăratul Sponsian

Cercetătorii cred că Sponsian a fost un comandant militar nevoit să se încoroneze ca împărat al celei mai îndepărtate şi greu de apărat provincii din Imperiul Roman: Dacia.

Studiile arheologice au stabilit că Dacia a fost izolată de restul Imperiului Roman în jurul anului 260 d.Hr.

Înconjurat de duşmani şi izolat de Roma, Sponsian şi-a asumat probabil comanda supremă în timpul unei perioade de haos şi război civil, protejând militarii şi populaţia civilă din Dacia, până când ordinea a fost restabilită, iar provincia a fost evacuată între 271 şi 275 d.Hr., potrivit lui Jesper Ericsson.

„Interpretarea noastră este că el a fost însărcinat cu menţinerea controlului asupra armatei şi populaţiei civile, care erau înconjurate şi complet izolate. Pentru a crea o economie funcţională în provincie, au decis să-şi bată propriile monede”, crede cercetătorul.

Această teorie ar explica de ce monedele sunt diferite de cele de la Roma.

„Este posibil ca ei să nu fi ştiut cine era împăratul real, deoarece a existat un război civil. Dar aveau nevoie de un comandant militar suprem în absenţa unei puteri reale din partea Romei. El a preluat comanda într-o perioadă în care chiar era nevoie de comandă”, spune şi profesorul Pearson.

După ce experţii au stabilit că monedele erau autentice şi au descoperit ceea ce ei cred a fi un împărat roman pierdut, au alertat cercetătorii de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, care deţine, de asemenea, o monedă sponsiană.

Aceasta făcea parte din moştenirea baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul habsburgic al Transilvaniei. Baronul studia moneda în momentul morţii sale, iar legenda spune că ultimul lucru pe care l-ar fi făcut a fost să lase un bilet pe care scria „autentică”.

Specialiştii de la Muzeul Brukenthal au clasificat moneda ca fiind un fals istoric, la fel ca toată lumea, dar s-au răzgândit când au văzut cercetările britanice, scrie BBC.

Descoperirea prezintă un interes deosebit pentru istoria Transilvaniei şi a României, potrivit managerului interimar al Muzeului Naţional Brukenthal, Alexandru Constantin Chituţă.

„Pentru istoria Transilvaniei şi a României în special, dar şi pentru istoria Europei în general, dacă aceste rezultate vor fi acceptate de comunitatea ştiinţifică, ele vor însemna adăugarea unei alte figuri istorice importante în istoria noastră”, a declarat el.

Articol recomandat de sport.ro

Lovitură de teatru după finala nebună de la Cupa Africii! Senegal poate rămâne fără trofeu