Noua lege a salarizării constituie o etapă esenţială din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie 2026.
"Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăşi cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situaţia de a-şi încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu şi lung", se mai arată în comunicatul de presă emis de Administrația Prezidențială.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, afirmă, după anunţul privind acordul politic PSD, PNL, USR şi UDMR pe legea salarizării unitare, că reprezintă „unul dintre cele mai importante jaloane” asumate de România prin PNRR. „Luni publicăm proiectul în transparenţă decizională, iar de marţi începem consultările cu sindicatele şi familiile ocupaţionale”, adaugă Pîslaru. Potrivit demnitarului, noua lege va intra integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, „fără aplicări etapizate şi fără derogări succesive pentru diferite categorii profesionale”, obiectivul fiind construirea unui sistem salarial „echitabil, coerent şi predictibil pentru întreg sectorul public”.
"Avem acord politic pe legea salarizării unitare. Partidele politice au agreat elementele de principiu ale proiectului de lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Prin sprijinul preşedintelui Nicuşor Dan şi prin contribuţia consilierului prezidenţial Radu Burnete, am reuşit să obţinem acordul politic asupra celor trei principii fundamentale şi a celor cinci piloni care stau la baza reformei", afirmă ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Dragoş Pîslaru.
Acesta arată că reforma se bazează pe trei principii esenţiale: protejarea veniturilor angajaţilor din sectorul public, aşa încât niciun angajat nu va înregistra scăderi salariale ca efect al aplicării noii legi, disciplină bugetară şi sustenabilitate, în sensul în care reforma trebuie să respecte obiectivele fiscale asumate de România şi să poată fi susţinută pe termen lung şi aplicare integrală şi predictibilă, ceea ce înseamnă că noua lege va intra integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără aplicări etapizate şi fără derogări succesive pentru diferite categorii profesionale.
Principalele elemente ale reformei vor fi prezentate luni
Cei cinci piloni ai reformei sunt: o ierarhie echitabilă a funcţiilor în întregul sector public, inclusiv pentru administraţia publică locală; o structură unică de grade de salarizare pentru întregul sector public; limitarea şi transparentizarea sporurilor, împreună cu introducerea unor criterii clare şi verificabile de performanţă; instituţionalizarea guvernanţei sistemului salarial, prin responsabilitate comună între Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor şi sustenabilitate fiscală şi încadrarea în ţintele asumate privind deficitul şi cheltuielile de personal.
"Luni vom publica proiectul în transparenţă decizională, iar de marţi începem consultările cu sindicatele şi familiile ocupaţionale. Îmi doresc un calendar accelerat de aproximativ două săptămâni pentru consultări şi definitivarea proiectului înainte de transmiterea sa către Parlament spre aprobare. De asemenea, luni după-amiază vom organiza o conferinţă de presă în care voi prezenta principalele elemente ale reformei şi paşii următori", afirmă Dragoş Pîslaru.
Oficialul mulţumeşte echipei Ministerului Muncii, experţilor Băncii Mondiale şi celor implicaţi în elaborarea tehnică a proiectului şi în susţinerea acordului politic necesar lansării reformei.
"De asemenea, mulţumesc în mod special partidelor politice pentru responsabilitatea şi disponibilitatea de a susţine acest proces dificil, dar esenţial pentru modernizarea administraţiei publice şi pentru credibilitatea României în implementarea PNRR. Această lege reprezintă unul dintre cele mai importante jaloane asumate de România prin PNRR. Obiectivul nostru este construirea unui sistem salarial echitabil, coerent şi predictibil pentru întreg sectorul public", mai spune Dragoş Pîslaru.
Administraţia Prezidenţială anunţă, vineri, că, în urma unui proces de mediere, PSD, PNL, USR şi UDMR au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârşitul prezentei sesiuni parlamentare.
"În urma unui proces de mediere desfăşurat sub coordonarea Administraţiei Prezidenţiale, Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Salvaţi România şi Uniunea Democrată Maghiară din România au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârşitul prezentei sesiuni parlamentare", anunţă, vineri, Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, noua lege a salarizării constituie o etapă esenţială din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie 2026.
1,28 milioane de bugetari la nivel național
Noua lege a salarizării în sectorul public va porni de la lefurile existente în august 2025, dar vor exista noi grile și coeficienți de calcul. Acestea vor ține cont de productivitate și de evoluția economiei, a anunțat premierul interimar Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan, premier demis: „Nu avem decât două posibilități reale: sau o creștere, o corecție de amplitudine mică, dacă nu va fi afectat sectorul public, sau, dacă se doresc într-adevăr corecții, creșteri mai mari de amplitudine mai mare, creșteri mai mari și reduceri mai mari de inechități, atunci singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reducerea de personal acolo unde nu se justifică, astfel că spațiile eliberate să-ți permită să-i plăteșți mai bine”.
Potrivit Guvernului, actualul sistem de salarizare nu mai poate continua, pentru că statul cheltuiește 166 de miliarde de lei cu salariile angajaților la stat. Un nivel prea ridicat față de încasările la buget.
În sistemul bugetar sunt ocupate aproximativ 1,28 milioane de posturi. Cele mai sunt în sănătate - aproximativ 390.000, urmate de educație, 350.000, administrație publică 260.000 și armată 210.000. La cheltuielile cu salariile, se păstrează ordinea: sănătatea primește cele mai multe fonduri, peste 45 miliarde de lei.
Până acum, majorările de salarii decise politic nu au ținut cont de productivitate și au alimentat astfel inflația, arată analiza Executivului.
