Noi reguli pentru tranzacţiile cu pământ. Ce presupune noua lege a vânzării terenurilor agricole

×
Codul embed a fost copiat

Tranzacţiile cu pământ destinat culturilor au de acum noi reguli. Mai greoaie, dar teoretic mai sigure şi în beneficiul fermierilor români dornici de asociere.

O nouă lege a vânzării terenurilor agricole proaspăt intrată în vigoare impune ca parcelele să nu fie înstrăinate mai devreme de 8 ani decât cu plata unor taxe uriaşe.

Înainte de orice înstrăinare a pământului se va face o listă de cumpărători prioritari, care, în teorie, îi favorizează pe localnicii care lucrează terenul. Potrivit estimării Parlamentului European de acum 2 ani, 40 la sută din terenurile agricole din România aparţin străinilor.

Fărâmiţate prin vânzări succesive, de multe ori către interpuşi şi speculanţi, suprafeţe imense din Bărăgan şi vestul ţării au ajuns să se umple de buruieni ori să aducă profit unor firme străine., fără ca agricultorii români să aibă şansa de a le cumpăra şi cultivă.

Dorin Zorici, fermier: ”În zona noastră a fost achiziţionata de străini cam 40% din suprafaţa arabilă şi a fost cel mai bun teren”.

Citește și
Claudiu Năsui: Impozitul zero pe salariul minim este o măsură absolut realizabilă, va fi aplicat din 2022 în agricultură
Claudiu Năsui: Impozitul zero pe salariul minim este o măsură absolut realizabilă, va fi aplicat din 2022 în agricultură

Noua lege face posibilă înstrăinarea unei parcele agricole abia după 8 ani fără taxe altfel. Dacă ţine să facă acest lucru înainte de termen, proprietarul plăteşte un impozit de 80% din diferenţa dintre cât a plătit pe teren şi cât urmează să primească pe el.

Noua lege impune mai multe verificări, înainte de a permite vânzarea unei bucăţi de pământ. Chiar dacă deţinătorul parcelei primeşte o ofertă bună, nu poate să încheie contractul până nu anunţ[ la Primărie.

Aici se va face o listă numită "de preempţiune". În faţa oricărui străin care pune pe masă cărămida cu bani, au prioritate la cumpărare întâi rudele şi asociaţii proprietarului. Urmează proprietarii investiţiilor de pe acel teren, pomicultură, viţă de vie, hamei sau irigaţii. Apoi, arendaşii parcelelor vecine, tocmai pentru a încuraja extinderea. Urmează fermierii localnici, agricultorii din alte zone şi, în final, statul român.

Florentin Bercu, directorul Uniunii Cooperativelor: ”Înainte se afişa doar la nivelul Primăriei şi online, acum au obligaţia notificării preemptorilor. Eşti înştiinţat de oferta de vânzare şi faci o ofertă”.

Reporter: ”Daca cineva mai jos din lista da mai mulţi bani, are prioritate?”

Florentin Bercu: ”Da. Atunci ai posibilitatea să achiziţionezi terenul, având ofertă mai bună făcută”.

Din păcate, în marile zone agricole ale ţării, insula mare a Brailei, câmpia de vest şi Bărăgan, cele mai ample tranzacţii au avut loc de câţiva ani.

Letiţia Stoian, primar din Semlac: ”Legea putea să vină mult mai devreme. La ora actuală, pământ sporadic mai avem de vândut. Sunt oameni bătrâni care mai au 50 de arii sau cei ce moştenesc suprafeţe mici”.

Abia peste câţiva ani vom vedea în ce măsură nouă lege va reuşi să îi mobilizeze pe agricultorii români să lucreze împreună, împărţind întâi costul extinderii şi apoi recolta.

Citește și...
Intră în vigoare legea compostului. Se folosește deja cu succes în agricultură
Intră în vigoare legea compostului. Se folosește deja cu succes în agricultură

Cine nu reciclează separat şi gunoiul vegetal va fi amendat. Asta prevede legea compostului intrată în vigoare în această lună.

Claudiu Năsui: Impozitul zero pe salariul minim este o măsură absolut realizabilă, va fi aplicat din 2022 în agricultură
Claudiu Năsui: Impozitul zero pe salariul minim este o măsură absolut realizabilă, va fi aplicat din 2022 în agricultură

Impozitul zero pe salariul minim este cea mai bună măsură pe care o putem lua ca să combatem sărăcia şi sper să fie aplicată din 2022 în agricultură, a declarat ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Claudiu Năsui.

Povestea lui Andrei Cocoloș, un tânăr care a înființat o cooperativă, să-i unească pe săteni
Povestea lui Andrei Cocoloș, un tânăr care a înființat o cooperativă, să-i unească pe săteni

Așezată pe malul Oltului, comuna Cilieni este patria legumicultorilor. Pământul este rodnic, apa e aproape, oamenii sunt harnici, iar locul e împânzit de sere.

Recomandări
Cum arată fisura din barajul de la Roșia Montană. Raed Arafat este la fața locului. VIDEO
Cum arată fisura din barajul de la Roșia Montană. Raed Arafat este la fața locului. VIDEO

Au apărut primele imagini cu fisura de la barajul lacului piscicol Tăul Mare este fisurat, care a dus la evacuarea populației de la Roșia Montana.   

2022, cel mai secetos an din istorie. Cât de pregătită este România pentru fenomenele extreme care ne lovesc
2022, cel mai secetos an din istorie. Cât de pregătită este România pentru fenomenele extreme care ne lovesc

2022 va intra în istorie drept cel mai secetos an trăit de omenire până acum. Ar trebui să plouă mărunt luni la rând pentru că pământul să-și revină și să rodească, așa cum se întâmpla în anii trecuți.

Evacuare masivă de urgență a populației, la Roșia Montană. Barajul lacului piscicol Tăul Mare este fisurat. GALERIE FOTO
Evacuare masivă de urgență a populației, la Roșia Montană. Barajul lacului piscicol Tăul Mare este fisurat. GALERIE FOTO

Este alertă la Roșia Montană, după ce primarul localității a anunțat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, că barajul lacului piscicol Tăul Mare este fisurat.