Noi reguli pentru tranzacţiile cu pământ. Ce presupune noua lege a vânzării terenurilor agricole
Tranzacţiile cu pământ destinat culturilor au de acum noi reguli. Mai greoaie, dar teoretic mai sigure şi în beneficiul fermierilor români dornici de asociere.
O nouă lege a vânzării terenurilor agricole proaspăt intrată în vigoare impune ca parcelele să nu fie înstrăinate mai devreme de 8 ani decât cu plata unor taxe uriaşe.
Înainte de orice înstrăinare a pământului se va face o listă de cumpărători prioritari, care, în teorie, îi favorizează pe localnicii care lucrează terenul. Potrivit estimării Parlamentului European de acum 2 ani, 40 la sută din terenurile agricole din România aparţin străinilor.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Fărâmiţate prin vânzări succesive, de multe ori către interpuşi şi speculanţi, suprafeţe imense din Bărăgan şi vestul ţării au ajuns să se umple de buruieni ori să aducă profit unor firme străine., fără ca agricultorii români să aibă şansa de a le cumpăra şi cultivă.
Dorin Zorici, fermier: ”În zona noastră a fost achiziţionata de străini cam 40% din suprafaţa arabilă şi a fost cel mai bun teren”.
Noua lege face posibilă înstrăinarea unei parcele agricole abia după 8 ani fără taxe altfel. Dacă ţine să facă acest lucru înainte de termen, proprietarul plăteşte un impozit de 80% din diferenţa dintre cât a plătit pe teren şi cât urmează să primească pe el.
Noua lege impune mai multe verificări, înainte de a permite vânzarea unei bucăţi de pământ. Chiar dacă deţinătorul parcelei primeşte o ofertă bună, nu poate să încheie contractul până nu anunţ[ la Primărie.
Aici se va face o listă numită "de preempţiune". În faţa oricărui străin care pune pe masă cărămida cu bani, au prioritate la cumpărare întâi rudele şi asociaţii proprietarului. Urmează proprietarii investiţiilor de pe acel teren, pomicultură, viţă de vie, hamei sau irigaţii. Apoi, arendaşii parcelelor vecine, tocmai pentru a încuraja extinderea. Urmează fermierii localnici, agricultorii din alte zone şi, în final, statul român.
Florentin Bercu, directorul Uniunii Cooperativelor: ”Înainte se afişa doar la nivelul Primăriei şi online, acum au obligaţia notificării preemptorilor. Eşti înştiinţat de oferta de vânzare şi faci o ofertă”.
Reporter: ”Daca cineva mai jos din lista da mai mulţi bani, are prioritate?”
Florentin Bercu: ”Da. Atunci ai posibilitatea să achiziţionezi terenul, având ofertă mai bună făcută”.
Din păcate, în marile zone agricole ale ţării, insula mare a Brailei, câmpia de vest şi Bărăgan, cele mai ample tranzacţii au avut loc de câţiva ani.
Letiţia Stoian, primar din Semlac: ”Legea putea să vină mult mai devreme. La ora actuală, pământ sporadic mai avem de vândut. Sunt oameni bătrâni care mai au 50 de arii sau cei ce moştenesc suprafeţe mici”.
Abia peste câţiva ani vom vedea în ce măsură nouă lege va reuşi să îi mobilizeze pe agricultorii români să lucreze împreună, împărţind întâi costul extinderii şi apoi recolta.
.webp)
