Povestea lui Andrei Cocoloș, un tânăr care a înființat o cooperativă, să-i unească pe săteni

×
Codul embed a fost copiat

Așezată pe malul Oltului, comuna Cilieni este patria legumicultorilor. Pământul este rodnic, apa e aproape, oamenii sunt harnici, iar locul e împânzit de sere.

Într-un solar proaspăt construit, Andrei Cocoloș trage prima brazdă, asistat de tatăl sau și câțiva săteni.

Andrei are 25 de ani, o licență în agricultură, iar acum studiază la master. A ales să rămână aici, acasă și de un an se ocupă de ferma preluată de la bunici și părinți. A înființat o cooperativă, pentru a-i uni pe săteni, iar acum îi convoacă la ședințe pentru a-i face să înțeleagă că împreună sunt mai puternici.

Andrei: ”În facultate am studiat modele de cooperativă din Danemarca, Belgia, Olanda, care au 200 de ani vechime. Și am zis, dacă fermierii români ar fi uniți, ar putea intra mai ușor pe piață”.

Andrei muncește din zori și până noaptea târziu. Dovadă stau mâinile crăpate. Când nu lucrează pământul, e în fața calculatorului și trimite oferte către marile lanțuri de magazine, unde speră să între cu produsele. Acum e sezonul salatelor.

Citește și
cioban
Povestea lui Ștefan Stănuș, ciobanul modern, student la două facultăți: „De la noi trebuie să vină schimbarea”
Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Are peste 30.000 de bucăți. Tot ce produce, vinde deocamdată la marginea satului, unde prețurile, din păcate sunt făcute de intermediari.

”Uitați condițiile în care vindem. Ce condiții? Cică suntem la nivelul Uniunii Europene. Nu suntem cu 50 de ani sub nivelul UE. Sunt oameni care nu au plecat din țară și au ales să facă agricultură și uitați cum sunt tratați. ”

Cu fețele posomorate, înfrigurați, agricultorii așteaptă să vină cineva să le cumpere marfa. Asta vrea Andrei să schimbe. Se luptă să-i convingă pe oameni că în cooperativă ar avea mai multă forță, ar fi mai bine organizați, iar produsele lor ar putea să ajungă mai ușor pe rafturile magazinelor. Iar stăruințele sale încep să dea roade. Un hipermarket e interesat de legumele lor.

În sat, toată lumea se ocupă cu agricultura, dar de multe ori n-au cui să vândă marfa.

Localnic: ”Nu s-a căutat și s-a tocat. S-a băgat în pământ. Cam 3-4 tone. Se aduce de afară. Polonia, Macedonia... Și cu cât dai varza? 70 de bani? Dacă o dădeai cu 70 de bani.. Dacă aveam cui să o dau. Că sunt închise piețele.”

Și în câmp, tarlale întregi cu vinete și varză au fost tocate, o imagine care ne arată că noi românii avem încă multe de rezolvat în agricultură.

Încă din primul an de agricultură, trăiește pe propria piele drama agricultorului de la noi. Cu toate că Oltul și Dunărea sunt la aruncătură de băț, apa nu ajunge aici, pentru că sistemul de irigații e distrus. După mult chin, când producția e gata, rămâne cu ea pe câmp, n-are cui să o dea. Andrei a învățat în facultate cum poate să rezove aceste neajunsuri. Tocmai de aceea se chinuie să-i convingă pe oameni să se asocieze.

Andrei: ”Cooperativă n-am făcut-o pentru mine, să câștig eu bani. Eu aș vrea ca toți fermierii să câștige cu adevărat pe cât muncesc. Adică nu să își arunce legumele. Să vândă roșia cu un leu și să ajungă al consumator cu 4 lei.”

El are 20 de hectare de pământ și mai lucrează alte 40 preluate de la săteni. Întreaga familie îi este alături.

Maria Cocoloș. bunica: ”Și el vrea să facă ceva. Noi suntem alături de el. Dar greu, greu, că nu are sprijin așa... Măsuri ale statului, ale Guvernului. Taică-su i-a zis: du-te și ia servici, .. nu vezi că nu reușești să ajungi unde vrei? Și el zice gata, plec, iar se întoarce, îi pare rău...”

Gigi Colocoș, tatăl: ”L-am susținut și noi, dar sută la sută n-am fost de acord. Am zis să aleagă o muncă mai ușoară. În agricultură e foarte greu.”

Anișoara Cocoloș, mama: ”El asta și-a dorit, altceva. L-am lăsat, am zis să nu îl influențăm. De fapt nu l-am influențat pe niciunul. Fata face medicină și el agricultură.”

Pasiunea pentru pământ o moștenește de la bunicul Ion, care la aproape 80 de ani cu greu permite cuiva să se urce în tractor în locul lui.

Ion Cocoloș, bunicul: ”I-a plăcut să rămână ici. Îi plăcea să meargă cu mine în câmp. Crește inima în mine când văd că îmi ia locul.”

Cu toate că a fost un an secetos, acum, la sfârșit, când trage linie, iese pe plus. Pentru viitor are multe planuri.

Reporter: Ce vrei să faci aici?
Andrei Cocoloș: Depozit. Fabrică de procesare și poate o seră.
Reporter: Aici pe locul asta?
Andrei Cocoloș: Da.
Reporter: Pe fonduri?
Andrei Cocoloș: Da.
Reporter: Și cât bani să accesezi?
Andrei Cocoloș: Cel puțin 1 milion de euro.

Vede potențialul zonei și al agriculturii de la noi. Simte pe propria piele care sunt deoacamdată neajunsurile și problemele din acest domeniu, dar e optimist.

La 25 de ani, Andrei Cocoloș a ales să muncească pământul și să-i ajute pe oamenii din jurul său să trăiască mai bine și e hotărât să le ofere românilor bucate crescute aici, în România.

Andrei Cocoloș: ”Consumați produse românești. La mulți ani România, la mulți ani PRO TV”.

 

Articol recomandat de sport.ro
Reacția lui Gică Hagi după conflictul dintre Denis Alibec și Mircea Lucescu! Mesajul către jucătorul său
Reacția lui Gică Hagi după conflictul dintre Denis Alibec și Mircea Lucescu! Mesajul către jucătorul său
Citește și...
Eduard Andrei, antreprenor la 25 de ani cu afacere online în domeniul sănătății: ”În România chiar e treabă de făcut!”
Eduard Andrei, antreprenor la 25 de ani cu afacere online în domeniul sănătății: ”În România chiar e treabă de făcut!”

Om de publicitate, vlogger, antreprenor cu afacere online în domeniul sănătății și lista poate continua în cazul lui Eduard Andrei, un tânăr de 25 de ani, care își împarte timpul între Deva, Brașov și București.

Povestea lui Ștefan Stănuș, ciobanul modern, student la două facultăți: „De la noi trebuie să vină schimbarea”
Povestea lui Ștefan Stănuș, ciobanul modern, student la două facultăți: „De la noi trebuie să vină schimbarea”

A crescut la oi, face brânză și călărește de la patru ani, dar astăzi e ciobanul modern, student la două facultăți.

Mădălina Pavăl a pus folclorul românesc pe ritmuri moderne. Face o fuziune între doina românească, hip-hop şi muzica clasică
Mădălina Pavăl a pus folclorul românesc pe ritmuri moderne. Face o fuziune între doina românească, hip-hop şi muzica clasică

Îmblânzeşte scenele cu un stil autentic şi vrea să arate lumii întregi cât de preţios este folclorul nostru, reinterpretat pe ritmuri noi.

Tânărul întors din SUA la Alba Iulia, unde vrea să schimbe viața cetății: ”Libertatea vine cu multă asumare”
Tânărul întors din SUA la Alba Iulia, unde vrea să schimbe viața cetății: ”Libertatea vine cu multă asumare”

Paul Florea e un om al cetății, care s-a repatriat din Statele Unite și, întors la Alba Iulia, orașul natal, s-a implicat activ să schimbe viața cetății!

VIDEO EXLUSIV: Primul jurnal Stirile ProTV prezentat de Andreea Esca pe 1 decembrie 1995. Care erau stirile
VIDEO EXLUSIV: Primul jurnal Stirile ProTV prezentat de Andreea Esca pe 1 decembrie 1995. Care erau stirile

VIDEO EXLUSIV: Primul jurnal Stirile ProTV prezentat de Andreea Esca pe 1 decembrie 1995. Care erau stirile

Recomandări
Prima zăpadă abundentă a provocat haos în România. TIR-uri blocate pe DN1. Nici utilajele de deszăpezire n-au putut înainta
Prima zăpadă abundentă a provocat haos în România. TIR-uri blocate pe DN1. Nici utilajele de deszăpezire n-au putut înainta

Prima ninsoare serioasă din acest sezon a provocat haos pe drumurile din țară și pe calea ferată. Cele mai mari probleme au fost pe Drumul Național 1, unde, joi înainte de răsărit, un TIR a intrat într-un parapet la Bușteni, blocând complet circulația.

BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui

BEC pentru alegerea preşedintelui României a decis înlăturarea materialelor de propagandă electorală din mediul online care îl ilustrează pe candidatul independent Călin Georgescu şi nu conţin codul de identificare al mandatarului financiar.

Ministrul Digitalizării: „Nu se pune problema desfiinţării de oficii poştale. Îi sugerez dlui director să cântărească bine”
Ministrul Digitalizării: „Nu se pune problema desfiinţării de oficii poştale. Îi sugerez dlui director să cântărească bine”

Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a afirmat că nu se pune problema desfiinţării unor oficii poştale, aşa cum anunţase directorul Poştei Române.