Noi măsuri ale Guvernului ca să țină cheltuielile sub control. Primarii se plâng că rămân fără bani
Cum banii se adună tot mai greu la buget pe final de an, Guvernul anunță ca majorările salariale decise de șefii din instituții nu mai sunt posibile, iar fiecare leu în plus, va fi dat doar cu justificare.
Asta, deși Fiscul se laudă cu o colectare record pe luna trecută, 40 de miliarde de lei, conform premierului Marcel Ciolacu. Dar primăriile din toată țara cer în cor bani pentru salarii, utilități și proiecte în derulare.
Guvernul ia noi măsuri pentru a ține cheltuielile sub control.
Marcel Ciolacu, prim-ministru: „ANAF a început să-și facă treaba și să colecteze aproape de ținta asumată, păstrând același ritm până la finele anului, și ținând sub control cheltuielile neesențiale, vom respecta ținta de deficit agreată cu Comisia Europeană".
Prin evitarea unor cheltuieli neesențiale, Guvernul amână, de fapt, pe anul viitor achitarea mai multor facturi, astfel încât deficitul să nu fie și mai mare la sfârșit de an. Este vorba atât de cheltuieli făcute pentru investiții care pot fi întârziate pentru anii următori, cât și despre limitarea banilor plătiți pentru salarii. De exemplu, Executivul a aprobat și o ordonanță care stopează creșterile de lefuri la bugetari care ar putea fi decise prin acte administrate, adică din ordinul șefilor de pildă. Totodată, sunt amânate și plățile decise prin hotărâri judecătorești.
Până acum, Guvernul s-a folosit de alocări din fondul de rezervă aflat la dispoziția sa, în loc să facă rectificare bugetară. Numai că și primăriile cer bani pentru funcționare. Jumătate nu au bani din venituri proprii nici pentru a-și acoperi salariile, spune ministrul Dezvoltării.
Adrian Veștea, ministrul Dezvoltării: „Se centralizează... există solicitări de la toate unitățile administrativ-teritoriale, pentru a prezenta situația cu care se confruntă referitor la arierate, plata utilităților, plăți în urma deciziilor judecătorești.”
Primarii s-au plâns și că rămân fără bani pentru cofinanțarea proiectelor europene. Din banii primiți acum de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, adică 9 miliarde de euro în total, doar 1 milion de euro a fost cheltuit.
Adrian Câciu, ministrul Fondurilor Europene: „Primii doi ani sunt folosiți la contractare, iar următorii ani rămași sunt folosiți pentru execuție. 2024 și 2025 vor fi ani în care se cheltuie foarte mulți bani din cei pe care îi avem la dispoziție.”
Adrian Codîrlașu, vicepreședinte CFA România: „Guvernul încearcă fie să amâne plăți, fie să stopeze anumite plăți. Vor reduce poate cu 0,1%-0,2% deficitul în acest an, dar el este mare - peste 6%. Riscul este ca CE să blocheze fonduri.”
Reporter: Ne vom încadra în deficit?
Marcel Boloș, ministrul Finanțelor: „Vom vedea, să vedem execuţia bugetară”
Prin toate măsurile de ținere sub control a cheltuielilor publice, guvernul vrea să ajungă la un deficit cuprins între 5,5 și 5,7% din PIB. Calculele de aici nu se potrivesc însă cu cele de la Bruxelles. Comisia Europeană a anunțat recent că deficitul țării noastre va ajunge la 6,3%.
