Noaptea de Sfântul Andrei - una dintre cele mai bogate în tradiții la români. Ce obiceiuri și superstiții sunt în popor

Importanța acestui sfânt în România este atât de mare încât a fost proclamat Ocrotitorul țării noastre. Ziua de 30 noiembrie a devenit o sărbătoare națională și este o zi nelucrătoare în România.

Sărbătoarea de Sfântul Andrei, pe 30 noiembrie

Sfântul Apostol Andrei era originar din Betsaida și era fratele lui Simon Petru, un alt Apostol important. În timp ce fratele său era căsătorit, Andrei a ales să trăiască în celibat. Amândoi frații erau pescari și respectau cu evlavie poruncile Legii. Andrei a devenit ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul și, când Ioan l-a identificat pe Hristos ca fiind Mesia, Andrei l-a urmat pe Mântuitorul. Datorită faptului că Andrei a fost primul chemat să recunoască că Hristos este Mesia, el a primit supranumele de "primul chemat".

Conform istoricilor și Sfintei Tradiții, Sfântul Andrei este considerat primul propovăduitor al Evangheliei în rândul strămoșilor noștri daco-romani. Eusebiu de Cezareea, un istoric din secolul al IV-lea, menționează că Andrei a predicat în Pont, Tracia și Scitia. Majoritatea istoricilor identifică Scitia cu Scythia Minor sau Dacia Pontica, care corespunde regiunii Dobrogea de astăzi.

După ce a predicat în România, Sfântul Andrei s-a stabilit în Patras, unde a convertit mulți păgâni, inclusiv pe Egeas, soția guvernatorului. Sfântul Andrei a fost martirizat la Patras. Conform relatărilor, guvernatorul de atunci l-a legat pe Andrei cu frânghii și l-a răstignit pe un măslin în forma unei cruci în X, pentru a-i cauza mai multă suferință. De aceea, crucea Sfântului Apostol Andrei are forma unei X, în conformitate cu poziția în care a fost răstignit, conform crestinortodox.ro.

Citește și

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Capul Sfântului Apostol Andrei se află în Patras, iar părți din trupul său sunt răspândite în întreaga lume creștină. În România, mai multe lăcașuri sfinte de închinare dețin fragmente din moaștele Sfântului Apostol Andrei.

Acestea pot fi găsite la Mănăstirile Secu, Neamț, Hurezi, Pestera Sfântului Andrei, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Târgu Neamț, Catedrala Arhiepiscopală din Galați și Biserica "Sfântul Apostol Andrei" din Oradea.

Sfântul Apostol Andrei este unul dintre cei mai importanți sfinți pentru Biserica Ortodoxă Română și pentru poporul român. Prin sărbătorirea lui, ne amintim de contribuția sa la răspândirea credinței creștine în țara noastră și ne rugăm pentru ocrotirea și binecuvântarea României.

Tradiții, obiceiuri și superstiții în noaptea de Sf. Andrei

Sărbătoarea Sfântului Andrei este însoțită de numeroase tradiții și superstiții, care au rădăcini adânci în credința populară românească. Printre acestea se regăsesc obiceiuri cu însemnătate religioasă, dar și unele preluate din sărbători mai vechi, precum Dionisiacele Câmpenești ale tracilor sau Saturnaliile românilor. Unul dintre elementele care s-au păstrat de-a lungul timpului este legătura cu lupii.

Se spune că lupii pot vorbi, iar cel care îi aude va muri

În ziua de Sfântul Andrei, în satele din diferite zone ale țării, oamenii au obiceiul de a nu mătura și de a nu arunca nimic afară, pentru a nu fi mâncați vitele de către lupi. Se spune că în această noapte, lupii se adună și pot vorbi, iar cel care îi aude va muri. Așadar, ajunul de Sfântul Andrei este considerat un moment în care bariera dintre lumea văzută și cea nevăzută se ridică, oferind ocazia de a obține informații despre anul care vine.

Se spune că ies strigoii

În Bucovina, se crede că în această noapte "umblă strigoii" pentru a fura "mana vacilor", "mințile oamenilor" și "rodul livezilor". Apariția celor doi sfinți-moși, Moș Andrei și Moș Nicolae, precum și începutul iernii și mișcarea haitelor de lupi, sunt semne evidente ale îmbătrânirii și degradării timpului calendaristic. Ordinea se deteriorează neîncetat, iar în noaptea de 29 spre 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, spiritele morților se ridică din morminte.

Această noapte este cunoscută și sub numele de „Noaptea Strigoilor”, fiind considerată o stare simbolică de haos, cea de dinaintea creației. Spiritele morților ies din morminte, iar strigoii devin foarte periculoși pentru cei vii. Ei pot lua viața rudelor apropiate, pot aduce boli, grindină și alte suferințe. Strigoii călătoresc pe pământ și pe ape, scoțând sunete înfricoșătoare.

În unele părți, se crede că strigoii iau coasele și măturile pe care le găsesc prin curțile oamenilor și le duc la hotare, unde se bat cu ele. Femeile au grijă să nu lase astfel de obiecte în afara casei. Se mai spune că strigoii dansează pe marginea drumurilor până la cântatul cocoșilor.

Fetele pot visa tânărul cu care se mărită

În noaptea Sfântului Andrei, fetele necăsătorite au obiceiul de a face diverse acte de divinație pentru a-și afla viitorul în dragoste. Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este prepararea "turtei lui Andrei". Această turtă specială se face din făină de grâu, apă și sare. Fetele care doresc să-și vadă alesul în vis trebuie să mănânce această turtă înainte de culcare. Dacă se vor mărita în anul următor, li se va arăta în vis viitorul soț, oferindu-le apă pentru a-și potoli setea.

Metoda oglinzilor

Un alt obicei popular în noaptea Sfântului Andrei este "metoda oglinzilor". Fetele necăsătorite trebuie să se dezbrace până la brâu și să-și despletească părul. Apoi, trebuie să se așeze între patru oglinzi dispuse paralel, ținând câte o lumânare în fiecare mână. Prin rugăciunea către Sfântul Andrei, ele cer ajutor în dragoste și să le fie arătat chipul viitorului soț. Se spune că în oglinda din spate vor vedea secvențe din viitor și chipul celui care le va fi soț.

Metoda paharului cu apă

Conform unei alte superstiții, imaginea viitorului soț poate apărea într-un pahar cu apă amplasat în cenușă. Fetele trebuie să arunce în pahar o verighetă sfințită de preot în timpul cununiei. Cu o lumânare în fiecare mână, ele trebuie să privească în paharul cu apă. Se spune că în mijlocul verighetei din apă se va reflecta imaginea celui care le va dărui o verighetă.

Coborârea lumânării în fântână

Un alt obicei vechi presupune coborârea unei lumânări aprinse într-o fântână. Lumânarea trebuie să fie sfințită, preferabil cea adusă acasă de Paște. Lumânarea trebuie coborâtă în fântână până la nivelul apei, iar fetele invocă ajutorul Sfântului Andrei pentru a le lăsa să vadă imaginea viitorului soț reflectată pe suprafața apei.

Firicelul de busuioc pus sub pernă

Se spune că fetele necăsătorite își pot visa alesul în noaptea Sfântului Andrei dacă ascund un firicel de busuioc sfințit sub pernă înainte de a adormi.

Tradiția grâului pus la încolțit

Sfântul Andrei este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin-ortodox, iar o tradiție populară asociată cu această zi este pusul grâului la încolțit. Această practică are o semnificație profundă în cultura românească și este însoțită de diverse obiceiuri și credințe.

Există mai multe variante în ceea ce privește momentul potrivit pentru a pune grâul la încolțit. În mod tradițional, acest obicei se desfășoară în seara de 29 noiembrie, în ajunul sărbătorii Sfântului Andrei. Cu toate acestea, există și persoane care preferă să înceapă procesul în dimineața zilei de 30 noiembrie sau chiar în seara zilei în care este sărbătorit protectorul României.

Cum se pune grâul la încolțit

Există mai multe modalități de a pune grâul la încolțit, iar fiecare membru al familiei poate avea propriul său vas cu grâu. Una dintre variantele populare este utilizarea vatei. În acest caz, se ia un recipient de plastic sau un vas în care se pune un strat de vată umedă, peste care se așează boabele de grâu și se adaugă puțină apă.

O altă opțiune este să folosiți pământ. Dacă nu aveți un ghiveci la îndemână, puteți utiliza orice recipient potrivit. Începeți prin a pune un strat de pământ, apoi așezați boabele de grâu și adăugați un strat subțire de pământ deasupra lor. Nu uitați să udați puțin pământul.

O variantă mai recentă este să puneți grâul la încolțit într-un burete. Pentru aceasta, aveți nevoie de un burete de vase nou, de preferat fără partea abrazivă. Bureții pot fi tăiați în diverse forme, iar în zonele tăiate se pun boabele de grâu. Apoi, se adaugă apă în cantitate suficientă pentru a îmbiba buretele. După aceea, buretele se pune într-o caserolă pentru a crea un mediu propice pentru încolțire.

Indiferent de metoda aleasă, este important să așezați recipientul cu grâu într-un loc luminos, de obicei pe pervaz. De asemenea, este esențial să nu mișcați boabele de grâu după ce au încolțit, deoarece acest lucru poate duce la ruperea germenilor.

Semnificația grâului de Sfântul Andrei

În tradiția românească, grâul are o semnificație profundă și este asociat cu belșugul și prosperitatea familiei. De aceea, în noaptea de Revelion, fiecare persoană își verifică grâul pus la încolțit de Sfântul Andrei pentru a afla cum îi va merge în anul nou. Dacă grâul este des și înalt, se crede că persoana va avea parte de noroc și împliniri în anul următor.

De asemenea, grâul este considerat a fi un aducător de noroc în dragoste. Potrivit tradiției, fetele care doresc să-și viseze alesul trebuie să pună la încolțit exact 41 de boabe de grâu. Se crede că acest gest va atrage ursitul în vis și că fetele vor avea ocazia să vadă chipul viitorului partener de viață.

În unele regiuni ale țării, fetele se îngrijesc de firele de grâu care au început să crească, pieptănându-le cu grijă. Se crede că acest gest va aduce frumusețe și densitate părului lor.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl