Designeri de Romania. Mintile sclipitoare ale celor care au gandit un proiect de arhitectura laudat in lumea intreaga

Nu am avut repere corecte, asa ca am construit dupa ce am vazut in filme, seriale ori - mai nou - pe Internet.

Se intampla insa ceva: in ultimii ani a aparut un val de arhitecti si designeri de interior noi, care au inceput sa modeleze corect si cu bun gust spatiile in care traim: locuinte, librarii,  baruri, restaurante.

E momentul sa abandonam spatiul kitsch sau pur si simplu urat: astazi vedem cladiri aerisite, moderne si ii cunoastem pe cei care le concep sau le remodeleaza..

Incepem cu o librarie deschisa intr-o cladire istorica restaurata. Proiectul a facut inconjurul presei internationale si a devenit obiectiv turistic.

Citește și

Primul palat nobiliar din Targu Mures si-a redeschis portile. Cum arata acum una dintre cele mai elegante cladiri din Romania

Arhitectura si designul de interior sunt o reflectie a societatii in care traim. Un indicator al nivelului de trai, al educatiei si al gradului de civilizatie. Altfel spus, o oglinda a noastra ca natie.

Cum interiorul unui apartament reflecta trasaturile proprietarului , la fel si cladirile care ne inconjoara sau cele in care ne petrecem timpul liber sunt o reflectia a comunitatii. Fac parte din identitatea vizuala a Romaniei. O identitate in dezvoltare.

Mihnea Ghildus - designer de produs: Uite la ce suntem noi expusi in fiecare zi. Noi suntem expusi la urat sau la dezorganizat, mizerie. Si atunci cum sa ne formam aceasta cultura vizuala? Pentru ca un parizian este expus la frumos si atunci pleaca deja la alt nivel.

Urbanizarea fortata, blocurile gri si cladirile neingrijite sunt o mostenire trista a comunismului, cand imaginatia era reprimata, posibilitatile financiare limitate. Dupa revolutie am intrat in vestul salbatic. Multi bani obtinuti indoielnic, legislatie haotica, institutii slabe si un popor care, in lipsa altor repere estetice, ravnea la ce vedea in serialul Dallas.

Mihai Popescu, designer: "Singurul merit al Piperei este ca s-a inventat termenul "mi-am facut casa culoare pipera" care inseamna un roz, sau un galben foarte tare."

Cladirile istorice au fost "infrumusetate" cu termopane, vilele in culori stridente au aparut ca ciupercile dupa ploaie, iar autorizatiile pentru constructie s-au dat pe banda rulanta, de multe ori fara a respecta nici macar normele bunului simt. Un amalgam care se vede si acum la fiecare colt de strada.

Cristian Corvin, arhitect: "Felul in care arata orasul acum si de care ne e rusine, nu cred ca se mandreste nimeni cu felul in care arata Bucurestiul dupa 25 de ani de libertate… practic daca scormonesti undeva dai de un architect care a facut ororile astea. De obicei, pe ei daca ii intrebi, spun ca a fost clientul de vina. Dar clientul fara un architect care sa semneze, sa autorizeze, sa aprobe, clientul n-ar putea face nimic. Deci undeva sapam si felul in care arata orasul: o rusine practic. Da. E opera breselei din care fac si eu parte."

Este o scurta radiografie a problemelelor ultimilor 27 de ani.

Cu timpul ne-am mai rafinat gusturile. Internetul si calatoriile in strainatate ne-au mai ajutat sa ne dezvoltam cultura vizuala. Am inceput sa pretuim spatiile primitoare si cladirile ridicate corect si cu gust. A aparut si un nou val de tineri arhitecti si designeri. Iar casele, teatrele, librariile, barurile si restaurantele proiectate in birourile unora dintre ei capata acum notorietate in sensul bun, atat in tara la noi cat si afara.

Nu este o coada la tigai si nu se da nimic gratis. Toti acesti oameni asteptau nerabdatori in frig sa participe la deschiderea unei …librarii, intr-una dintre putinele cladiri monument istoric din Centrul Vechi, restaurata ca la carte.

Este vorba de Palatul Chrisovelloni. Construit in 1860, apartine acum unicului mostenitor al familie Crisoveloni. In urma cu doua secole, urmasii lui, Jean Chrisovelloni erau cei mai puternci bancheri ai Romaniei. 1 milion de euro a costat restaurarea.

Arhitectii Adrian Cancer si Sabin Dumitriu sunt mintile sclipitoare din spatele proiectului. Elementul principal de la care a pornit totul: lumina.

Sabin Dumitru, arhitect: "Am lucrat foarte putine culori, spre zero culori, totul e alb. E un lucru intentionat clar. Am vrut sa lucram doar cu lumina si lumina sa ne genereze umbre si nuante. Am redus totul, toata gama de interventii la un minim necesar astfel incat demersul final sa fie foarte coerent, foarte clar. "

O abordare care a facut inconjurul presei internationale. I-au dedicat articole marile reviste de arhitectura, dar si site-urile comerciale.

Un articol despre "libraria magica care si-a deschis portile in Romania" a adunat peste 140.000 de vizualizari si 70.000 de like-uri .

Sabin Dumitru, arhitect: "E surprinzatori pentru multi ca cineva din Romania a investit atat de multi bani intr-o librarie. Un program careia i se canta sfarsitul de foarte mult timp."

Britanicii de la The Telegraph spun despre Carusel ca este una dintre cele mai "cool" librarii din LUME. Iar Le Monde si the Guardian o includ, alaturi de Casa Poporului sau Ateneul Roman, pe lista obiectivelor turistice de vizitat in Bucuresti.

Caruselul din Centrul Vechi este un mic studiu de caz despre cum o investitie facuta cu cap cu un proiect original si indraznet poate sa genereze Romaniei presa buna peste hotare si ..mai multi turisti, adica bani.

O poveste similara, dar intr-o cu totul alta liga, are si muzeul Guggenheim din Bilbao. In 1997 autoritatile locale din orasul spaniol au decis sa construiasca cu ajutorul unuia dintre cei mai cunoscuti arhitecti din lume un muzeu de 90 de milioane de euro care sa revitalizeze orasul.

Spre comparatie, Arena Nationala din Bucuresti, unde echipa de fotbal Bilbao a jucat finala Europa League in 2012, a costat de 3 ori mai mult decat muzeul Guggenheim. Doar ca Muzeul din Bilbao si colectiile sale au fost un success atat de mare incat in primii 3 ani autoritatile si-au recuperat, din taxe si impozite, toata investitia.

Anul acesta se fac 20 de ani de la deschiderea muzeului, care a atras in aceasta perioada peste 19 milioane de turisti, majoritatea straini. Este un exemplu la scara foarte mare a impactului pe care o bijuterie de arhitectura frumoasa pe dinafara, cat si inauntru, poate avea cand este proiectata perfect si construita la locul si timpul potrivit.

In Romania inca nu am ajuns la un asemenea nivel, insa intram incet in lumea buna a arhitecturii si designului.

Refugiul Caltun, construit in creierul muntilor Fagaras, se numara printre proiectele alese de juriul european. Poate gazdui 19 persoane si 3 salvamontisti si este dotat cu un panou fotovoltaic. Toata cladirea modulara a fost carata pe munte cu un elicopter.

In municipiul Blaj, Palatul Cultural ridicat in anii '30, a fost transformat dintr-o ruina intr-o bijuterie arhitecturala. Distrus de un incendiu in urma cu 21 de ani, ansamblul multicultural nu isi ascunde trecutul.

Palatul in care au fost investite 3,6 milioane de lei va fi inaugurat in toamna acestui an.

Printre cele 10 proiecte se afla si un teatru din Bucuresti. Teatrul Independent Point. O cladire istorica din secolul 19 transformata sub indrumarea a doi tineri arhitecti: Calin Radu si Dan Enache.

La subsol, peretii din beton fac parte din decor, parterul este un spatiu complet deschis si luminos, iar scena si sala de spectacol se afla la etajul 1.

Calin Radu, arhitect: "Tot in aceeasi ideea de pixel am facut un obiect functional. Poate fi rasturnat si se transforma in masa. Pot fi si suprapuse. Exact cum e si teatrul asta in continua schimbare."

Radu si Calin au proiectate interioarele catorva dintre cele mai cunoscute baruri si cafenele din Bucuresti. Ca si in cazul teatrului Point, multe dintre aceste spatii publice se afla in cladiri istorice.

Florin Piersic Jr., actor: "Apreciez ce s-a intamplat aici si apreciez ca i-au dat o noua identitate. Ca nu l-au lasat prafuit. Nu-i o chestie, vai, uite e ca pe vremuri. Pe afara e ca o cladire veche dar pe dinauntru.. Stii, pastrezi spiritul unei cladiri, dar nu pastrez fantomele unei cladiri. Dai o noua identitate in felul asta. Pentru ca sunt oameni noi si o generatie".

Radu si Calin au proiectat interioarele catorva dintre cele mai cunoscute cafenele si baruri din Bucuresti. Ca si in cazul teatrului Point, multe dintre aceste spatii publice se afla in cladiri istorice.

Calin Radu, arhitect: "Cladirea este mai veche, de pe la inceputul secolului dar in perioada comunista a fost restauratnul Berlin. De la asta a pornit si conceptul nostru privind sala Berlin. De la orasul Berlin si zidul Berlin."

Fostul restaurant Berlin, pe vremuri frecventat de protipendada Bucuestiului, este acum un club si un restaurant modern unde se aduna studentii, artistii, corporatistii si turistii strainii.

Saptamana de saptamana, aici concerteaza DJ si trupe din toata tara.

Dan Enache, arhitect: "Am incercat sa salvam de fapt detaliile originale ale casei. Sa le scoatem in evidenta, dar intr-o maniera moderna."

Totul este gandit intr-un birou de arhitectura, amenajat intr-un mic garaj din centrul orasului.

Cei doi spun ca nu-si fac insa un scop din a obtine notorietate, desi au fost deja publicati in revistele de arhitectura de peste hotare.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale