Ministrul Justitiei, Tudorel Toader a anuntat ca va pregati un nou proiect de modificare a legii penale in maximum 45 de zile
Ministrul Justitiei a anuntat ca in cel mult o luna jumatate va prezenta Guvernului un proiect de lege care apoi va fi trimis spre dezbatere in Parlament, pentru punerea in acord a legislatiei penale cu deciziile Curtii Constitutionale.
Ministrul Justitiei a facut anuntul intr-un interviu pentru Radio Iasi, unde a precizat ca exclude varianta adoptarii modificarilor la legislatia penala prin ordonanta de urgenta.
Referitor la controversatul prag inclus in fosta Ordonanta de Urgenta 13, peste care era atrasa raspunderea penala in cazul infractiunii de abuz in serviciu, Ministerul Justitiei a spus ca legiuitorul are obligatia de a delimita raspunderea contraventionala de raspunderea penala, iar acest lucru poate fi rezolvat prin stabilirea unui prag minim. "Decizia Curtii Constitutionale are un dispozitiv si multe considerente. Ce spune dispozitivul deciziei? Ca un functionar public va raspunde pentru neglijenta in serviciu atunci cand i se va reprosa neindeplinirea unei obligatii de serviciu, dar obligatie de rang legal, adica prevazuta intr-o lege organica ordinara, Ordonanta de Urgenta sau Ordonata simpla sau cand i se va imputa neindeplinirea respectivei obligatii. (...) Legiuitorul trebuie sa stabileasca un prag minim, sub care raspunderea e disciplinara, peste care raspunderea poate fi de natura penala".
Cat priveste necesitatea modificarii codurilor pe argumentul aglomeratiei din penitenciare, ministrul Justitiei a spus ca "politica penala are un caracter preventiv" si ca "daca ne uitam in istoria dreptului penal romanesc au fost relativ multe acte de clementa".
"Daca ne uitam in legislatiile altor state moderne exista momente in care legiuitorul penal national vine cu o lege de gratiere sau de amnistie. Am vazut cu totii inclusiv faptul ca instanta europeana, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, spune statului roman ca poate apela la actul de clementa - gratierea/amnistie - dand ca exemple alte state, in speta Italia, care au apelat la iertarea de pedeapsa respectiv iertarea de tragere la raspundere penala, repet, gratiere sau amnistie. Asadar, din moment ce in Codul Penal avem aceste institutii juridice penale, evident gratierea si amnistia, ele nu sunt acolo doar de dragul de a fi descrise si sunt acolo ca institutii, repet, pentru ca legiuitorul in politica lui penala sa le poata folosi la un moment dat", a mai spus ministrul Justitiei.
El a adaugat ca "daca legiuitorul apreciaza ca este oportuna pentru politica penala, pentru societate, pentru evolutia relatiilor sociale, ca este oportun un act de clementa, in mod evident il poate folosi cu o singura conditie: sa respecte exigentele constitutionale". Intrebat daca se impune adoptarea unei legi privind raspunderea magistratilor, Tudorel Toader a spus ca "in chip inevitabil sunt necesare ajustari, modificari, imbunatatiri, ridicarea standardului de raspundere, de resposabilitate".
Ministrul Justitiei a mai declarat ca CCR a aratat ca "exista un conflict juridic de natura constitutionala intre DNA si Guvernul Romaniei, conflict ce a fost generat de ancheta procurorilor privind oportunitatea, legalitatea, circumstantele imprejurarile adoptarii Ordonatei de Urgenta nr. 13".
"Decizia (cea a CCR - n.r.) este una frumoasa, una de principiu care trage o linie privind competentele autoritatilor statului, care delimiteaza ceva privind puterile statului, competentele puterilor statului - procurorul sa ramana in ancheta penala cu fapte - infractiuni, iar Guvernul are libertatea sa legifereze in acord cu 115 alineatul 2 din Constitutie", a mai spus ministrul Justitiei, Tudorel Toader.
