Klaus Iohannis, la bilantul DNA. Laura Codruta Kovesi: "Poate gresi cineva un pret de achizitie cu 800 la suta?"
Klaus Iohannis a participat la sedinta de bilant privind activitatea DNA pe 2016, alaturi de ministrul interimar al Justitiei, Ana Birchall, procurorul general, Augustin Lazar, presedintele CSM, Mariana Ghena si presedintele instantei supreme.
Cititi in acest articol:
-► Kovesi: "Niciun infractor nu trebuie sa se simta in siguranta, indiferent unde si-a ascuns banii"
-► Discursul integral al presedintelui Romaniei Klaus Iohannis, la bilantul DNA pe 2016
-► Discursul integral al procurorului sef al DNA Codruta Kovesi, la bilantul DNA pe 2016
Raportul anual de activitate al Directiei Nationale Anticoruptie pe anul 2016 a fost prezentat de procurorul-sef al DNA, Laura Codruta Kovesi.
La reuniune participa presedintele Klaus Iohannis, ministrul interimar al Justitiei, Ana Birchall, procurorul general, Augustin Lazar, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Mariana Ghena, vicepresedintele CSM, Cristian Ban, presedintele instantei supreme, Cristina Tarcea, precum si procurorul-sef al DIICOT, Daniel Horodniceanu.
Seful statului a afirmat ca inceputul acestui an ne-a gasit intr-un context in care lupta anticoruptie a fost pusa in mod real la incercare, subliniind ca lupta anticoruptie este o cerinta esentiala daca ne dorim un stat de drept.
Presedintele a mentionat ca "nefericita OUG 13 a fost abrogata", iar sabia lui Damocles pare a fi fost ”pe moment” indepartata si a pledat in favoarea unro debateri ample privind moficarea legislatiei in domeniul justitiei.
Presedintele si-a inceput discursul prin a felicita DNA pentru bilantul pe anul 2016.
El a aratat ca, in ultimii 15 ani, nu numai capacitatea statului de a face fata provocarilor ce tin de coruptie a crescut, dar, lucru extrem de important, si mentalitatile la nivelul societatii s-au schimbat, dovada acestui fapt fiind la inceputul acestui an, cand cetatenii au aratat ca nu mai tolereaza coruptia.
”Acesti oameni au asteptari ca viata publica sa aiba in centrul ei respectarea legii si integritatea”, a subliniat presedintele.
”S-a intamplat un lucru extraordinar, principiile abstracte au devenit preocupari concrete pentru cetateni, iar cand acestea au fost puse in mod real in pericol, a existat o reactie fara precedent. (...) Inceputul acestui an n-a gasit intr-un context in care lupta anticoruptaie a fost pusa in mod real la incercare, iar indignarea si mobilizarea fara precedent a cetatenilor si reactiile partenerilor externi sunt semnale clare (...) Continuarea luptei anticoruptie este o cerinta esentiala daca ne dorim un stat modern”, a tinut sa afirme Klaus Iohannis.
Seful statului a averizat ca ”ireversibilitatea luptei anticoruptie nu e una garantata”.
El a spus ca masurile legislative care slabesc domeniul de aplicare a luptei anticoruptie, ingerinta actorilor politici in actul de justitie, campaniile media la adresa unor magistrati sunt doar cativa din factorii care pot afecta radical parcursul pe care s-a inscris Romania.
Presedintele a spus ca este necesara modificarea legislatiei, dar numai dupa o ampla dezbatere.
Kovesi: Peste 870 de persoane, condamnate definitiv in 2016
La randul sau, procurorul sef al DNA Laura Codruta Kovesi a declarat la sedinta de bilant a DNA pe 2016, ca peste 870 de persoane, intre care un europarlamentar, sapte deputati, un senator, un ministru, cinci presedinti de consilii judetene si 28 primari, trimise in judecata de DNA au fost condamnate definitiv.
Kovesi a precizat ca procentul de achitari s-a mentinut ca si in anii anteriori la 10% din totalul celor trimisi in judecata, ea adaugand ca DNA este preocupata in continuare de cresterea standardelor de calitate.
Kovesi a afirmat ca procurorii DNA au participat la aproape 15.000 sedinte de judecata.
”Am fost preocupati de hotararile instantelor judecatoresti pentru evitarea solutiilor diferite pe aceleasi probleme de drept. inalta Curte de Casatie si Justitie a ramas reperul de jurisprudenta in activitatea noastra”, a precizat procurorul sef al DNA.
Ea a mai spus ca instantele de judecata au condamnat definitiv peste 870 inculpati trimisi in judecata de DNA, printre acestia fiind u europarlamentar, sapte deputati, un senator, un ministru, cinci presedinti de consilii judetene si 28 de primari.
”Solutiile pronuntate de instante au confirmat eforturile de eficienta ale procurorilor DNA”, a mentionat Kovesi.
Ea a adaugat ca ”procentul de achitari s-a mentinut ca si in anii anteriori la 10% din totalul persoanelor trimise in judecata” si a subliniat ca DNA este preocupata ”in continuare cresterea standardelor de calitate”.
”De altfel, cele mai multe motive de achitare in dosarele finalizate de DNA au fost determinate de aplicarea legii penale mai favorabile, aplicarea unor decizii ale Curtii Constitutionale sau aprecierea probelor administrate in cursul judecatii. Acest procent de 10% este sub media europeana si arata ca justitia in Romania este functionala, iar rostul procesului penal este acela de a afla intotdeauna adevarul”, a mai spus Kovesi.
DNA: "Niciun infractor nu trebuie sa se simta in siguranta, indiferent unde si-a ascuns banii"
DNA a pus sechestru pe doua proprietati din Franta de peste 3,5 milioane de euro, pe doua imobile din Spania si a blocat conturi din Cipru, Germania si Elvetia, a declarat procurorul sef Laura Codruta Kovesi.
Ea a precizat ca recuperarea produselor infractiunilor a fost o componenta importanta in anul 2016, cand au fost luate masuri asiguratorii de 667 de milioane de euro.
"Recuperarea produselor infractiunilor a fost o componenta importanta in anul 2016. Au fost luate masuri asiguratorii de 667 milioane euro, o crestere substantiala, cu 72% fata de anul trecut", a declarat Kovesi.
Ea a subliniat ca de multe ori, in cauzele instrumentate de DNA sunt implicate persoane care obtin profituri uriase, care achizitioneaza bunuri in alte tari sau deschid conturi bancare in alte jurisdictii.
"Niciun infractor nu trebuie sa se simta in siguranta, indiferent unde si-a ascuns banii", afirmat sefa DNA.
Laura Codruta Kovesi a afirmat ca DNA a trimis peste 80 cereri de comisii rogatorii internationale pentru administrare de probe sau identificarea de bunuri.
"In acest fel, am reusit sa sechestram doua proprietati in Franta de peste 3,5 milioane euro. in Spania am instituit sechestru pe doua imobile de peste 500.000 euro. Am solicitat blocarea unor conturi in Cipru, Elvetia si Germania", a precizat procurorul-sef al DNA.
Procurorul-sef a DNA, Laura Kovesi, a mai declarat ca identificarea fraudei si coruptiei in achizitiile publice a reprezentat un domeniu prioritar in 2016, precizand ca procurorii DNA au identificat cazuri in care au fost achizitionate produse la preturi supraevaluate cu procente intre 50 la suta si 800 la suta.
Pentru infrastructura sau constructii, statul plateste de cele mai multe ori pretul lucrarii dublu, a mai spus Kovesi.
"Tipologiile identificate in anchetele noastre dovedesc ca exista vulnerabilitati majore ale sistemului de achizitii publice. Atribuirea contractelor sau platile aferente contractelor este conditionata frecvent de primirea unor sume de bani. Se intocmesc, uneori, caiete de sarcini pentru a favoriza anumite firme. Se fac, uneori, plati pentru lucrari neefectuate sau statul plateste un pret mai mare pentru unele produse sau servicii. Se achizitioneaza frecvent produse inutile sau aparatura care nu poate fi instalata si utilizata. Se achizitioneaza lucrari a caror executie nu poate fi verificata si cuantificata", a spus Kovesi la sedinta de bilant a DNA.
Ea a adaugat ca, desi pagubele sunt clare, procurorii dovedesc de fiecare data ca nu este vorba de simple greseli, ci de abuzuri care, cel mai des, mascheaza o mita sau un folos.
"Cat timp planificarea achizitiilor nu va fi transparenta, se va folosi bugetul pentru achizitii supraevaluate si plati pentru lucrari neefectuate. Multe dintre acestea se fac cu incalcarea legislatiei secundare, ceea ce lasa intr-adevar societatea neaparata in fata unor astfel de practici dupa decizia Curtii Constitutionale de anul trecut", a mai spus Kovesi.
Procurorul-sef al DNA a mentionat ca procurorii DNA au identificat cazuri in care au fost achizitionate produse la preturi supraevaluate cu procente intre 50 la suta si 800 la suta.
"Poate gresi cineva un pret de achizitie cu 800 la suta?", s-a intrebat Kovesi.
Ea a mai spus ca, pentru infrastructura sau constructii, statul plateste de cele mai multe ori pretul lucrarii dublu.
"In cazul imobilelor retrocedate ilegal, pretul platit in plus de stat a fost si de 10 ori mai mare decat pretul real. Vorbim aici de oportunitatea unei decizii?", a adaugat Kovesi.
Procurorul-sef al DNA a adaugat ca, in sanatate, statul a platit pentru echipamentele medicale preturi mai mari cu 50 la suta sau 60 la suta fata de pretul real.
"Exista situatii in care anumite unitati sanitare incheie contracte doar cu unii distribuitori de medicamente. Caracterul specializat al acestor achizitii a ingreunat pana acum verificarile efectuate in domeniu, dar acest lucru se schimba. Acest specific al coruptiei in sanatate a facut ca procentul din contracte cerut ca mita sa fie mai mare decat in alte domenii, lucru pe care l-am descoperit pe masura ce am acordat mai multa atentie acestei zone. Procentul comisioanelor ilegale identificate de procurorii DNA este cuprins intre 10 la suta si 20 la suta din valoarea contractelor in sanatate", a spus procurorul-sef al DNA.
in 2016 au fost trimisi in judecata peste 1.270 de inculpati pentru fapte de coruptie la nivel inalt si mediu, printre care: trei ministri, sase senatori, 11 deputati, 47 de primari, 16 magistrati si 21 de directori de companii nationale.
Discursul integral al presedintelui Romaniei Klaus Iohannis, la bilantul DNA pe 2016 - conform Administratiei Prezidentiale:
De la an la an, increderea cetatenilor in justitie a crescut, iar succesul luptei anticoruptie a ajuns sa fie apreciat nu doar intern, ci si la nivel international, tara noastra fiind in punctul de a exporta acest model in regiune. Aceasta evolutie nu ar fi fost posibila daca in Romania nu s-ar fi produs o temeinica asumare sociala a unui set de valori solide.
In tot acest interval nu numai capacitatea statului de a face fata provocarilor ce tin de coruptie a crescut, dar, lucru extrem de important, si mentalitatile s-au schimbat. Am avut dovada acestui fapt recent, cand am vazut cu totii ca cetatenii Romaniei anului 2017 nu mai tolereaza minciuna, coruptia sau compromisul. Dimpotriva, acesti oameni au asteptari pe masura de la institutiile statului, au asteptari ca viata publica sa aiba in centrul ei respectarea legii si integritatea.
La noi s-a intamplat un lucru extraordinar, principiile abstracte si valorile fundamentale care stau la baza statului de drept au devenit preocupari concrete pentru cetateni. Iar cand acestea au fost puse in mod brutal in pericol, a existat o reactie civica fara precedent. Romania a devenit nu numai un model de bune practici institutionale in materie de lupta anticoruptie, ci si o sursa de inspiratie pentru cetatenii altor state de a manifesta si a-si exprima in mod public refuzul de a mai accepta actele de coruptie.
Inceputul acestui an ne-a gasit intr-un context in care lupta anticoruptie a fost pusa in mod real la incercare. Indignarea si mobilizarea fara precedent a romanilor din ultima luna, ca si reactiile partenerilor externi sunt semnale clare ca tara noastra trebuie sa isi continue parcursul de consolidare a democratiei si statului de drept si, in acest sens, continuarea luptei anticoruptie este o cerinta esentiala daca ne dorim un stat modern.
De altfel, incercarile Executivului de a modifica legislatia penala au fost amendate in raportul MCV de anul acesta, in care se trage un semnal serios de alarma in sensul ca orice schimbari menite sa slabeasca eficacitatea institutiilor judiciare care combat coruptia ar atrage dupa sine reevaluarea progreselor realizate de Romania in acest domeniu. Iata, deci, ca ireversibilitatea luptei anticoruptie nu este una garantata.
Masuri legislative care slabesc domeniul de aplicare al infractiunilor de coruptie, ingerinta factorului politic in actul de justitie, campaniile media duse la adresa unor magistrati sau institutii judiciare sunt doar cativa dintre factorii care pot afecta radical traseul pe care s-a inscris Romania.
Ordonanta nr. 13, nefericita Ordonanta 13 din 2017, a fost abrogata, masurile amenintatoare la adresa luptei anticoruptie au fost retrase si sabia lui Damocles pare a fi fost, pentru moment, indepartata. Avem o legislatie adesea deficitara, care genereaza probleme de interpretare. In mod incontestabil, ea trebuie amendata, dar masuri precum cele de modificare a Codului penal si a Codului de procedura penala sau legi de gratiere colectiva au nevoie de o dezbatere ampla in spatiul public, de transparenta si responsabilitate in procesul de luare a deciziilor. Sunt aspecte de neignorat in Romania anului 2017.
Aprecierea oportunitatii adoptarii unor astfel de masuri si interventii trebuie sa fie expresia unei dezbateri reale in Parlament, dupa consultarea specialistilor si preluarea expertizei din domeniu, dezbatere care sa includa si punctul de vedere al minoritatii parlamentare, al opozitiei.
Intregul proces decizional trebuie realizat cu o consultare reala a sistemului judiciar, cel care este chemat sa aplice astfel de masuri. In acest sens, actiunile mele, ca Presedinte, au fost de fiecare data in spiritul asigurarii unei cooperari loiale intre institutii si, de aceea, in tot procesul decizional care va urma, am incredere ca DNA si institutiile din sistemul judiciar vor juca un rol activ prin prisma pozitiilor avizate pe care le pot expune, bazate pe activitatea lor de zi cu zi.
Doamnelor si domnilor,
Datele si cifrele din raportul de activitate arata intr-adevar faptul ca lupta DNA impotriva marii coruptii duce la bunastare sociala, lucru care se va reflecta in primul rand in buzunarele cetatenilor. Din acest punct de vedere, un subiect extrem de important ramane cel al recuperarii prejudiciilor produse statului prin fapte de coruptie comise de persoane pentru care s-a stabilit vinovatia, prin decizie judecatoreasca definitiva.
Activitatea institutiilor cu atributii in acest domeniu trebuie sa fie una sustinuta, pentru ca rezultatele sa devina cu adevarat semnificative intr-un domeniu in care cetatenii au, pe buna dreptate, mari asteptari. O societate in care lupta anticoruptie este eficienta este una in care cei care au fost gasiti vinovati nu se mai bucura in continuare de banii sau bunurile dobandite prin incalcarea legii.
Doamnelor si domnilor,
Lupta impotriva coruptiei prin mijloacele legale de care dispune statul este necesara si trebuie continuata. Dar ea nu va fi suficienta pentru a combate definitiv acest flagel fara componenta de prevenire, care trebuie sa capete din ce in ce mai multa substanta.
In acest domeniu, profilaxia trebuie sa insemne integritate si responsabilitate la nivelul conducerii tuturor institutiilor publice. Este, de altfel, si una dintre asteptarile legitime ale societatii in ceea ce priveste reforma administratiei publice.
Am intrat intr-o noua etapa de maturizare a Romaniei, o Romanie construita pe o cultura a integritatii si corectitudinii in viata publica. Importanta continuarii eforturilor facute in domeniul transparentei si integritatii publice, recuperarea prejudiciilor, dimensiunea de preventie sau eforturile in directia promovarii educatiei juridice sunt doar cateva dintre masurile pentru realizarea carora este nevoie de cooperare. Nu putem sa reusim in acest demers care pune pe primul loc integritatea si interesul general al cetatenilor fara punti reale intre institutiile statului.
Romania se afla intr-un moment in care poate pasi cu incredere pe drumul democratiilor consolidate, in care mecanismele statului de drept sunt independente de vointa politica. Este nevoie de foarte mult echilibru si intelepciune din partea tuturor partilor implicate pentru ca progresele facute pana acum sa nu fie pierdute. Ceea ce trebuie sa primeze este dezideratul Romaniei de a deveni un stat puternic, care apara interesele cetatenilor sai.
In aceasta noua paradigma, DNA ramane o institutie cheie, cu un rol esential in combaterea fenomenului coruptiei si al respectarii legii. Prin activitatea dumneavoastra de anul trecut, ati aratat ca obiectivele pe care vi le-ati asumat pot fi transformate in realitati palpabile.
Doamnelor si domnilor,
Inchei prin a va reasigura de faptul ca veti avea in mine un partener si un sprijin neconditionat in consolidarea statului de drept, fiindca este convingerea mea ferma ca dezvoltarea reala a Romaniei depinde de asta!
Va multumesc si va doresc in continuare mult succes!”
Discursul integral al procurorului sef al DNA Codruta Kovesi, la bilantul DNA pe 2016
Va mai spuneam ca este importanta aceasta constientizare a pericolului pe care il reprezinta coruptia, iar pentru a avea o Romanie cu mai putina coruptie „toti cei care suntem aici, in aceasta sala, trebuie sa dorim in continuare acelasi lucru.”
Acelasi lucru este valabil si astazi.
Ne-am dorit si ne dorim sa combatem coruptia. Dar nu este destul. Eforturile sistemului de justitie trebuie sustinute de stabilitatea cadrului legislativ si institutional pentru a avea eficienta in combaterea coruptiei. In Romania multa lume declara ca sustine lupta anticoruptie. Dar am vazut cu totii cat de mult conteaza stabilitatea legislatiei. Cat de repede pot fi anulate eforturile si munca intregului sistem de Justitie, nu doar cele ale procurorilor DNA.
2016 a fost un an dificil, caracterizat prin provocari legislative, atacuri fara precedent la adresa activitatii si a procurorilor DNA.
Cu toate acestea, datele statistice arata o crestere a eficientei activitatii DNA.
Au fost trimisi in judecata peste 1.270 de inculpati pentru fapte de coruptie la nivel inalt si mediu. Printre acestia: 3 ministri, 6 senatori, 11 deputati, 47 primari, 16 magistrati si 21 directori de companii nationale.
Rezultatele noastre demonstreaza ca, in lipsa unor masuri clare de prevenire, coruptia in institutiile publice s-a manifestat prin aceleasi actiuni repetitive. O treime din persoanele trimise in judecata au ocupat functii de conducere, control, demnitati publice ori alte functii importante.
Prin urmare, investigatiile penale trebuie dublate de masuri preventive. Daca celelalte institutii ale statului nu schimba unele proceduri, nu introduc mecanisme de prevenire si control atunci cetatenii vor fi in continuare afectati de coruptie.
Identificarea fraudei si coruptiei in achizitiile publice a reprezentat un domeniu prioritar in 2016. Investigatiile noastre au vizat, in special, achizitiile din infrastructura, servicii IT, sanatate, retrocedari si servicii publice. Mai mult de un sfert din inculpatii trimisi in judecata in 2016 au comis infractiuni de abuz in serviciu. Prejudiciul identificat de DNA numai pentru fapte de abuz in serviciu in 2016 este de peste 260 milioane euro.
Exista acum o larga dezbatere in societate despre abuzul in serviciu. Curtea Constitutionala nu a dezincriminat abuzul in serviciu. Infractiunea de abuz in serviciu nu a fost declarata neconstitutionala asa cum se acrediteaza acum intens aceasta idee. A fost declarata constitutionala in masura in care prin sintagma in mod defectuos se intelege cu incalcarea legii.
Instantele de judecata au aplicat aceasta decizie interpretativa, iar, din iunie 2016, au fost 71 de persoane condamnate pentru abuz in serviciu pentru ca au incalcat legea. 15 persoane au fost achitate, retinandu-se ca au incalcat doar hotarari de guvern, regulamente sau ordine interne.
Tipologiile identificate in anchetele noastre dovedesc ca exista vulnerabilitati majore ale sistemului de achizitii publice. Atribuirea contractelor sau platile aferente contractelor este conditionata frecvent de primirea unor sume de bani. Se intocmesc, uneori, caiete de sarcini pentru a favoriza anumite firme. Se fac, uneori, plati pentru lucrari neefectuate sau statul plateste un pret mai mare pentru unele produse sau servicii.
Se achizitioneaza frecvent produse inutile sau aparatura care nu poate fi instalata si utilizata. Se achizitioneaza lucrari a caror executie nu poate fi verificata si cuantificata. Desi pagubele sunt clare, procurorii dovedesc de fiecare data ca nu este vorba de simple greseli, ci de abuzuri care, cel mai des, mascheaza o mita sau un folos. Cat timp planificarea achizitiilor nu va fi transparenta, se va folosi bugetul pentru achizitii supraevaluate si plati pentru lucrari neefectuate. Multe dintre acestea se fac cu incalcarea legislatiei secundare, ceea ce lasa intr-adevar societatea neaparata in fata unor astfel de practici dupa decizia Curtii Constitutionale de anul trecut.
Va dau cateva exemple din dosarele DNA, iar apoi, desigur, societatea trebuie sa decida daca astfel de fapte prezinta sau nu pericol si daca ele trebuie sa ramana in sfera penala.
Procurorii DNA au identificat cazuri in care au fost achizitionate produse la preturi supraevaluate cu procente intre 50% si 800%. Poate gresi cineva un pret de achizitie cu 800%? Pentru infrastructura sau constructii statul plateste de cele mai multe ori pretul lucrarii dublu. In cazul imobilelor retrocedate ilegal, pretul platit in plus de stat a fost si de 10 ori mai mare decat pretul real. Vorbim aici de oportunitatea unei decizii?
In sanatate, statul a platit pentru echipamentele medicale preturi mai mari cu 50% sau 60% fata de pretul real. Exista situatii in care anumite unitati sanitare incheie contracte doar cu unii distribuitori de medicamente. Caracterul specializat al acestor achizitii a ingreunat pana acum verificarile efectuate in domeniu, dar acest lucru se schimba.
Acest specific al coruptiei in sanatate a facut ca procentul din contracte cerut ca mita sa fie mai mare decat in alte domenii, lucru pe care l-am descoperit pe masura ce am acordat mai multa atentie acestei zone. Procentul comisioanelor ilegale identificate de procurorii DNA este cuprins intre 10% si 20% din valoarea contractelor in sanatate.
Coruptia din sanatate nu inseamna doar sumele de bani date de pacienti medicilor. Ci modul in care sunt spoliate resursele sanatatii prin produse, lucrari si servicii supraevaluate si inexistente. Anul 2016 a adus importante investigatii privind achizitiile de medicamente si substante medicale, echipamente si aparatura medicala, constructia sau renovarea unor unitati medicale, repartizarea bugetelor catre spitale sau punerea pe piata a unor medicamente.
Dorim ca fapte ce pun in pericol sanatatea publica sa fie sanctionate doar ca erori administrative?
Noi suntem procurori. Noi doar aplicam legea. Buna, rea, legea o face societatea prin institutiile sale reprezentative. Noi doar ne dorim sa fim consultati in mod real cu privire la modificarile legislative care ne privesc activitatea. Nu credem sa sunt necesare modificari ale legislatiei care pot influenta eficienta investigatiilor anticoruptie. Nu credem sa sunt necesare dezincriminari ale unor infractiuni care cauzeaza pagube de sute de milioane de euro anual. Nu credem ca sunt necesare modificari ce aduc atingere independentei sau statutului magistratilor.
Suntem obligati sa avem reactie atunci cand modificari legislative vizeaza legi atat de importante cum sunt codul penal si codul de procedura penala. Mai ales atunci, cand, astfel de modificari se fac, peste noapte, fara consultare si fara studiu de impact. Dar, in aceste zile, am simtit cu totii ca facem parte dintr-un sistem judiciar responsabil si matur, cand a existat o voce unitara a justitiei care a respins astfel de modificari.
Consiliul Superior al Magistraturii, procurorul general, instantele si parchetele au reactionat unitar pentru ca stabilitatea legislativa si institutionala este vitala pentru a fi eficienti.
Recuperarea produselor infractiunilor a fost o componenta importanta in anul 2016. Au fost luate masuri asiguratorii de 667 milioane euro, o crestere substantiala, cu 72% fata de anul trecut. De multe ori, in cauzele noastre sunt implicate persoane ce obtin profituri uriase care achizitioneaza bunuri in alte tari sau deschid conturi bancare in alte jurisdictii. Nici un infractor nu trebuie sa se simta in siguranta, indiferent unde si-a ascuns banii.
DNA a trimis peste 80 cereri de comisii rogatorii internationale pentru administrare de probe sau identificarea de bunuri. in acest fel, am reusit sa sechestram doua proprietati in Franta de peste 3,5 milioane euro. in Spania am instituit sechestru pe doua imobile de peste 500.000 euro. Am solicitat blocarea unor conturi in Cipru, Elvetia si Germania.
Finalitatea dosarelor constituie un element relevant in analiza noastra. Procurorii DNA au participat in aproape 15.000 sedinte de judecata. Am fost preocupati de hotararile instantelor judecatoresti pentru evitarea solutiilor diferite pe aceleasi probleme de drept. Inalta Curte de Casatie si Justitie a ramas reperul de jurisprudenta in activitatea noastra.
Instantele de judecata au condamnat definitiv peste 870 inculpati trimisi in judecata de DNA. Printre acestea sunt: 1 europarlamentar, 7 deputati, 1 senator, 1 ministru, 5 presedinti de consilii judetene si 28 primari. Solutiile pronuntate de instante au confirmat eforturile de eficienta ale procurorilor DNA.
Procentul de achitari s-a mentinut ca si in anii anteriori la 10% din totalul persoanelor trimise in judecata. Ne preocupa in continuare cresterea standardelor de calitate. De altfel, cele mai multe motive de achitare in dosarele finalizate de DNA au fost determinate de aplicarea legii penale mai favorabile, aplicarea unor decizii ale Curtii Constitutionale sau aprecierea probelor administrate in cursul judecatii.
Acest procent de 10% este sub media europeana si arata ca, in Romania, justitia in Romania este functionala, iar rostul procesului penal este acela de a afla intotdeauna adevarul.
In 2016, judecatorii au decis prin hotararile judecatoresti ramase definitive in cauzele DNA confiscarea si recuperarea de produse infractionale in suma de peste 226 milioane euro. Acesti bani trebuie sa intre efectiv in bugetul de stat. Este obligatia organelor fiscale sa execute aceste hotarari cat mai rapid.
Activitatea DNA in 2016 a fost influentata major de prevederile declarate neconstitutionale. Am fost nevoiti sa facem eforturi mari pentru reorganizarea activitatii si realocarea resurselor umane. Durata de solutionare a cauzelor penale a crescut considerabil. Aceasta, in conditiile in care un procuror din DNA are in medie peste 100 de dosare de solutionat in acelasi timp. Este motivul pentru care uneori solutionam cauze vechi.
Anul 2016 a fost anul in care atacurile la adresa sistemului judiciar, dar si la adresa DNA, au fost fara precedent.
intregul sistem de justitie s-a confruntat cu atacuri incredibile, pornind de la dezinformari calomnioase pana la angajarea unor firme specializate in actiuni de intimidare. Dar noi suntem magistrati si am raspuns in limitele permise statutului de magistrat, cu instrumentele institutionale pe care le avem. Am sesizat Consiliul Superior al Magistraturii care si-a indeplinit rolul constitutional de garant al independentei justitiei si a reactionat ferm la atacuri si dezinformari.
Respectam libertatea de opinie, dar consideram ca nu trebuie neglijat fenomenul informatiilor false care schimba perceptia unor realitati si poate afecta grav credibilitatea si increderea, inclusiv in sistemul de Justitie.
Prioritatile DNA in 2017 vor viza:
continuarea instrumentarii dosarelor de coruptie la nivel inalt si investigatiile privind:
frauda si coruptia in achizitiile publice in special, in domeniul sanatatii si infrastructura;
frauda cu fonduri europene;
coruptia in sistemul judiciar;
recuperarea prejudiciilor si confiscarea extinsa.
Stimati invitati,
Va multumesc pentru cooperarea buna din acest an si pentru sprijinul acordat activitatii si institutiei noastre. Sper sa colaboram la fel de eficient si in acest an. Multumesc reprezentantilor ambasadelor prezente astazi pentru sprijinul in realizarea programelor internationale ale DNA si suportul lor constant in activitatea noastra.
Doamnelor si domnilor,
Noi suntem procurori si am depus un juramant. Acela sa respectam legea. Indiferent daca suntem laudati sau criticati.
Legea ni se aplica si noua. Tot ceea ce facem, facem sub controlul CSM si al instantelor. Un procuror nu falsifica dosare, nu fabrica probe, nu urmareste agende obscure si nici nu face jocuri politice. Mai mult decat atat, alti magistrati, judecatorii, vin si controleaza munca procurorilor si masurile dispuse de acestia.
Astfel de acuzatii au fost facute de cele mai multe ori de inculpatii si condamnatii din dosarele noastre sau de cei care ii sustin. Presiunile exercitate in spatiul public depasesc limitele unor critici acceptabile intr-o societate democratica, mai ales in conditiile in care ele au venit din partea unor condamnati sau inculpati care detin sau au detinut functii importante in stat.
Dar cetatenii trebuie sa stie ca actele unui procuror sunt verificate, aprobate sau respinse de judecatori.
In cadrul unui proces penal judeca mai multi judecatori. Uneori, intre 10 si 15 judecatori, chiar de la instante diferite. Ei decid in dosarele DNA. Atunci cand procurorii au incalcat legea sau etica au ajuns in fata instantei sau au plecat din DNA. Exigentele noastre sunt mari cu noi insine, iar exigentele noastre se refera la respectarea legii si cautarea adevarului.
Asa cum am facut in fiecare an, voi incheia cu un mesaj adresat colegilor din DNA.
Dragi colegi,
Va multumesc pentru efortul profesionist, consecvent si responsabil din acest an. Chiar daca a fost un an cu multe provocari, un an in care am fost atacati in mod constant, ne-am continuat activitatea onest si profesionist. Solidaritatea si corectitudinea au fost cele mai importante atuuri pe care le-am avut.
Suntem procurori care am ales sa lucram in DNA pentru ca ne pasa. Ne pasa de tara in care traim. Ne pasa de Romania.
si imi doresc sa continuam impreuna acest drum si sa nu uitati ca Noi suntem DNA!
Dezbaterea despre coruptie a fost mai puternica, in ultima perioada, ca niciodata. Iar cel mai important efect a fost acela de solidarizare pentru principii.
Legea este azi mai puternica in Romania, ceea ce face societatea noastra, pe ansamblu, mai puternica!
Sursa: Pro TV
Etichete: klaus iohannis, Codruta Kovesi, justitie, dna, anticoruptie, coruptie, bilant,
Dată publicare:
23-02-2017 07:39
