Ministrul Justiţiei, despre locul în care s-ar afla mercenarul Horaţiu Potra: Au fost mai multe indicii

Ministrul Justiţiei a fost întrebat, miercuri, la un post TV, dacă are informaţii despre posibilitatea ca Potra să fi făcut demersuri pentru a obţine azil politic în Rusia, aşa cum a afirmat procurorul general al româniei, Alex Florenţa.

„Eu nu am asemenea informaţii. Ministerul Justiţiei realizează activitate de cooperare judiciară internaţională în momentul în care este sesizat de către cei care îl depistează într-o anumită jurisdicţie pentru a face demersurile necesare. Cu siguranţă organele de urmărire penală, Parchetul, au acces la un alt tip de informaţii relevante. aşa cum s-a menţionat, s-a lucrat în investigaţia penală şi cu structurile de informaţii”, a afirmat Marinescu.

Întrebat dacă la acest moment statul român ştie unde se află Horaţiu Potra, ministrul Justiţiei a răspuns că statul român „acţionează instituţional pe mai multe componente”, iar componenta poliţenească „trebuie să ofere informaţiile relevante”, pentru ca apoi „componenta de cooperare să acţioneze”.

„Eu vă asigur că se fac demersuri în permanenţă”, a spus Marinescu.

Despre posibilitatea ca mercenarul Horaţiu Potra să se mai afle încă în Dubai, Marinescu a spus că au fost „mai multe indicii”, dar că, în momentul de faţă autorităţile române „nu au informaţii” despre locul unde s-ar afla acesta.

„Au fost mai multe indicii, nu avem informaţii cu privire la o locaţie exactă”, a spus Radu Marinescu.

Cu o zi în urmă, întrebat dacă ştie unde se află Horaţiu Potra, procurorul general al României, Alex Florenţa, a afirmat că în acest moment „nu sunt elemente concrete” privind locul unde se găseşte acesta, dar a precizat că „sunt date certe” care au rezultat din anchetă că acesta „face demersuri pentru a obţine azil în Federaţia Rusă”.

Autorităţile române au emis, în urmă cu câteva luni, pe numele lui Horaţiu Potra un mandat de arestare preventivă în lipsă într-un dosar în care este acuzat de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept şi instigare publică.

Potra a fost trimis în judecată, alături de fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu, şi alţi 20 de inculpaţi, acuzaţi că ar fi comis infracţiuni grave pentru destabilizarea României.

Întâlnirea clandestină de la Ciolpani

Potrivit anchetatorilor, în rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale din România, în dimineaţa de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, la un complex de echitaţie din Ciolpani, judeţul Ilfov, „în condiţii de clandestinitate”, cu mercenarul Horaţiu Potra. Anchetatorii arată, în rechizitoriu, că acesta acţiona în zone de conflict internaţional şi desfăşura acţiuni de recrutare şi instruire paramilitară şi l-a susţinut pe Georgescu şi în timpul campaniei electorale, dar şi anterior, în scopul pregătirii acesteia.

Procurorii au informat că la întâlnirea de la Ciolpani Georgescu şi Potra au discutat un plan conform căruia mercenarul şi persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfăşoare „acţiuni violente cu caracter subversiv”, pentru a deturna manifestaţiile paşnice de la vremea respectivă.

„Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, precizează anchetatorii.

Aceştia menţionează că prin acţiunile sale, între care contactarea liderului unei organizaţii radical-naţionaliste şi transmiterea unui îndemn „alarmist şi potenţial manipulator” susţinătorilor săi vizând continuarea votului, Georgescu a întreţinut şi întărit „rezoluţia infracţională” a lui Potra.

Formarea grupului paramilitar condus de Potra

Procurorii mai arată că Horaţiu Potra a coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, stabilind să se deplaseze cu şapte maşini spre Bucureşti, unde să declanşeze proteste faţă de autorităţile statului, proteste ce urmau să fie deturnate în „acţiuni violente apte să desăvârşească politica revizionistă” a lui Călin Georgescu, „în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat şi al asigurării reconfigurării ordinii constituţionale, prin detaşarea de principiile sale fundamentale şi de regulile statului de drept”, punând în pericol siguranţa naţională.

În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliţiştii au făcut filtre în zona localităţilor Baloteşti-Săftica, din judeţul Ilfov, şi Măneşti şi Corneşti, din judeţul Dâmboviţa, precum şi în Capitală, oprind şi controlând maşinile, în interiorul cărora s-au găsit cuţite tip briceag, pumnale, cuţite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare şi cozi de topoare, pistoale şi materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potential de a produce explozii puternice care ar fi putut provoca pagube imense, răni grave şi deces.

Concluzia procurorilor care i-au trimis în judecată pe cei 22 de inculpaţi este că urmarea imediată a acţiunilor acestora a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională, precum şi pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii.

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”