Forma „realistă” a PNRR-ului României a fost aprobată de UE. A ajuns la 21 de miliarde de euro. Ce proiecte au fost eliminate
Comisia Europeană a aprobat, miercuri, varianta finală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, a anunţat, într-o conferinţă de presă, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.
"Este momentul şi pentru veşti bune, prea puţine în ultima vreme. Astăzi marcăm o zi importantă pentru dezvoltarea României (...) Se încheie o etapă esenţială în procesul de revizuire a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Comisia Europeană a aprobat, astăzi, la ora 4:10 (16:10, n.r.) varianta pe care sperăm noi s-o avem finală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă a României - PNRR", a spus Pîslaru.
Noua valoare a PNRR este de 21,41 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro sunt granturi și 7,84 miliarde de euro împrumuturi, potrivit ministrului de resort, care a precizat că mai este nevoie de „aprobarea formală în Consiliul ECOFIN din noiembrie”.
"Vă aduc aminte, de la 28,5 miliarde aveam 47,4 miliarde contractate, proiecte întârziate în mare măsură, proiecte cu probleme pe achiziţie publică, proiecte care erau neclare pe componenta chiar şi de granturi, de fonduri nerambursabile. În acest moment, avem o versiune revizuită care este realistă, este sustenabilă, este orientată către rezultate şi fezabile pentru a fi implementate până pe 31 august (2026, n.r.)", a subliniat demnitarul.
„Avem acum un plan mai coerent, un plan realist”, a mai precizat el.
Acesta a adăugat că este foarte important să se înţeleagă structura cererilor de plată şi a anunţat că va discuta vineri, la Bruxelles, despre depunerea celei de-a patra cereri.
"Până acum, am avut trei cereri de plată. Urmează cererea de plată IV, la care lucrăm chiar acum, iar vineri dimineaţa voi avea, la Bruxelles, o întâlnire pentru a discuta depunerea cererii de plată IV (...) Revizuirea (PNNR, n.r.) a avut deci două obiective. Mai întâi, pe partea de aplicare a articolului 21 din Regulamentul European, care permite ajustări atunci când apar circumstanţe obiective, care au fost mai mult decât obiective în cazul României (...) Cealaltă componentă este de simplificare a Planului. Mă bucur să vă pot confirma că am eliminat jaloane redundante, am clarificat indicatorii pentru ca să putem avea o monitorizare mai clară şi o implementare predictibilă. Scopul nostru este unul foarte clar. În 2025-2026, mai ales, avem o presiune pe deficitul bugetar mare. Avem nevoie de banii de pe PNRR. Scopul nostru a fost acela de a reduce presiunea pe bugetul de stat şi deficitul, iar celălalt scop, evident, să evităm penalităţile cauzate de întârzieri sau de nerezolvare a reformelor, protejând investiţiile care sunt cu adevărat importante şi arătând oamenilor, cetăţenilor români rezultate (...)", a explicat Dragoş Pîslaru.
Ce proiecte au fost eliminate din PNRR
Ministrul de resort a punctat faptul că au fost eliminate din PNRR investiţiile cu risc major şi a amintit că finanţarea de 2,7 miliarde de euro a A7 (Autostrada Moldovei, n.r.) a fost mutată pe granturi.
"Am eliminat investiţiile cu risc major, am mutat din împrumuturi în granturi 26 de investiţii cu progres solid, ca să ne asigurăm că luăm banii aceia pe parte nerambursabilă. Valoarea investiţiilor mutate este nu mai puţin de 5,7 miliarde de euro. Am alocat pe trei investiţii o finanţare suplimentară de 254 de milioane de euro şi, foarte important, am introdus investiţii noi.Vă aduc aminte capitalizarea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, achiziţia de ambulanţe moderne pentru situaţii de urgenţă şi contracte pentru energie "verde", un act adiţional în care ne-am alocat încă 350 de milioane de euro pe tranziţia energetică. Ceea ce este iarăşi remarcabil este că am reuşit să mutăm finanţarea autostrăzii A7, de 2,17 miliarde de euro, pe granturi, şi lucrul acesta a fost aprobat de Comisia Europeană. Programul "Valul renovării" are acum o componentă de 1,39 miliarde de euro pe granturi şi a menţinut investiţiile strategice în digitalizare, automatizarea administraţiei, cloud-ul guvernamental, toate lucrurile care ţin de proiectele cruciale. Ceea ce cred că este important de remarcat e că avem opt spitale şi 1.200 de ambulanţe, după cum spuneam, care rămân în PNRR până pe 31 august", a afirmat Pîslaru.
Oficialul a precizat, totodată, că pe zona fiscală a fost negociată o reformulare a jaloanelor, inclusiv reorganizarea ANAF, "pentru ca, în parteneriat cu Ministerul de Finanţe, să avem o administraţie fiscală mai eficientă şi venituri mai mari".
"După această cerere IV, mai avem încă două cereri, 5 şi 6, probabil undeva în luna mai, şi 6, la sfârşitul perioadei de implementare, 31 august 2026. În acest moment, am simplificat lucrurile. De la 518 de jaloane, acum suntem la 390. Deci, am dat jos peste 128 de jaloane, astfel încât să putem într-adevăr să fim siguri că putem implementa programul coerent. Vă readuc aminte că am încasat deja 10,72 de miliarde de euro în formula revizuită. Asta înseamnă cam jumătate din alocarea totală a PNRR (...) Dezideratul este de a atrage această diferenţă de bani importantă din PNRR în buget în perioada următoare. Din acest punct de vedere avem o aproape o certitudine că nu se pune problema de vreo criză economică în România, pentru că banii aceştia sunt imediat disponibili şi împreună cu banii de pe Coeziune pe care îi estimăm la circa 5 miliarde pe un interval de 12 luni, vom avea spre 15 miliarde de euro care se pot absorbi de economia românească. România mergem mai departe cu un PNRR realist, care e construit pe rezultate şi aduce investiţii concrete, protejează bugetul de stat şi contribuie fundamental la dezvoltarea ţării", a declarat Dragoş Pîslaru.
Demnitarul a reamintit faptul că reformele sunt o componentă crucială în plan şi o condiţie pentru a putea să luăm toţi banii.
Bolojan: România are acum un PNRR realist
„Comisia Europeană a aprobat astăzi varianta revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență al României. După revizuirea aprobată, PNRR-ul României are o valoare totală de 21,4 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile și 7,84 miliarde de euro sunt împrumuturi avantajoase. Aceste fonduri vor merge către investiții în infrastructură, spitale, digitalizare, energie verde și modernizarea administrației', a scris Bolojan pe Facebook.
El a precizat că, prin această aprobare, România a obținut menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune din județele Gorj (Rovinari și Turceni) și Hunedoara (Valea Jiului), precum și a celor din Craiova și Râmnicu Vâlcea (Govora).
„Trei grupuri energetice vor rămâne active până la finalul anului 2029, iar alte două, cel puțin până la sfârșitul lunii august 2026. Această decizie asigură stabilitatea sistemului energetic național, elimină riscul unor întreruperi în alimentarea cu energie și agent termic și înseamnă păstrarea a peste 4.500 de locuri de muncă în aceste zone. În același timp, România își continuă tranziția energetică prin investiții în centrale pe gaz, parcuri fotovoltaice și capacități de stocare', a subliniat premierul.
Ilie Bolojan a explicat că revizuirea era necesară întrucât a trebuit să fie renegociate o parte dintre condițiile (jaloanele) și termenele pe care România și le-a asumat și care, din păcate, nu au fost îndeplinite.
„De asemenea, sumele care ne-au fost alocate sub formă de împrumut nu mai puteau fi atrase până anul viitor. În aceste condiții, am avut ca prioritate menținerea unor jaloane și termene realiste și păstrarea în totalitate a fondurilor nerambursabile, de 13,5 miliarde de euro, în vederea asigurării fondurilor pentru investiții', a adăugat prim-ministrul.
Potrivit acestuia, unul dintre cele mai importante jaloane era cel de decarbonizare.
„Ne-am angajat să închidem centralele pe cărbune până la sfârșitul acestui an, urmând ca acestea să fie înlocuite cu centrale pe gaz sau parcuri fotovoltaice. Din păcate, investițiile care să le înlocuiască nu au fost realizate și, prin urmare, dacă nu ni s-ar fi acordat amânarea, în afara aspectelor de natură socială din zonele respective, nu am fi avut siguranța asigurării producției de energie necesare României', a menționat Bolojan.
De asemenea, șeful Guvernului a evidențiat că 'acest acord reprezintă un pas important pentru recâștigarea credibilității în fața partenerilor europeni'.
„Termenele și condițiile negociate vor trebui respectate de Guvern, de ministere și de autoritățile locale, în așa fel încât să nu pierdem granturile europene destinate României. În felul acesta, îi respectăm și pe cetățenii țării noastre.
România are acum un PNRR realist, care sprijină economia și comunitățile locale, aducând beneficii directe pentru cetățeni, prin simplificarea regulilor și menținerea investițiilor în spitale, infrastructură, energie verde și digitalizare. Le mulțumesc tuturor celor implicați în aceste negocieri pentru munca din ultimele luni. A fost o negociere dificilă, dar condusă cu profesionalism și argumente solide, care a adus un rezultat bun pentru România', a transmis premierul.
