Comisia Europeană cere sprijin pentru inspecții la bordul petrolierelor din „flota fantomă” rusă
Între 600 și 1.400 de nave fac parte din flota folosită de Moscova pentru a exporta petrol ocolind sancțiunile occidentale.
Comisia Europeană le solicită statelor membre ale UE să sprijine o declarație maritimă în baza căreia aceste țări să poată colabora cu țările terțe pentru a desfășura inspecții la bordul petrolierelor din „flota fantomă” folosită de Rusia pentru a exporta petrol ocolind sancțiunile occidentale, relatează duminică Reuters.
Inițiativa SEAE pentru acțiuni mai robuste
Această solicitare, formulată de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), instituție din cadrul executivului comunitar condusă de estona Kaja Kallas, este cea mai recentă idee prin care Bruxelles-ul caută să limiteze veniturile Rusiei, invocând drept argument scăderea astfel a posibilităților Moscovei de a-și finanța armata în războiul din Ucraina.
La începutul lunii octombrie, statele din G7 au convenit să colaboreze pentru atingerea acestui obiectiv și să vizeze țările care ajută Rusia să ocolească sancțiunile occidentale, precum și pe cele care au crescut importurile de petrol rusesc.
„Statele membre ale UE își demonstrează tot mai mult hotărârea pentru acțiuni mai robuste împotriva flotei fantomă (de exemplu, acțiunea Franței împotriva navei Boracay, acțiunile anterioare ale Estoniei privind nava Kiwala, ale Germaniei privind nava Eventin și ale Finlandei privind Eagle S)”, se arată într-un document de lucru elaborat de SEAE înaintea reuniunii de luni a miniștrilor europeni de externe, care vor discuta noi măsuri împotriva Rusiei, printre alte subiecte.
Dimensiunea flotei fantome și propuneri pentru inspecții
Acest document, care cuprinde un proiect de declarație comună, include o propunere privind „posibile acorduri bilaterale între statele de pavilion și UE asupra unor inspecții pre-autorizate la bordul navelor", adăugând că trebuie de asemenea abordată și problema creșterii numărului navelor care arborează pavilioane false.
Între 600 și 1.400 de nave fac parte din așa-numita flotă fantomă a Rusiei, dintre care pe lista de sancțiuni a UE se află în prezent peste 400, precum și entități care permit operarea acestei flote, număr care va crește la aproximativ 560 de nave în urma celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei, ce ar urma să fie adoptat săptămâna viitoare.
Cazul petrolierului francez și tensiunile cu Rusia
Un astfel de petrolier a fost sechestrat de Franța la sfârșitul lunii trecute și apoi eliberat. Căpitanul chinez al navei a fost inculpat pentru infracțiuni la regimul navigației și a primit o citație să se prezinte în februarie în fața unui tribunal din Franța, însă a fost eliberat și a revenit la comanda navei.
Operațiunea autorităților franceze împotriva respectivului petrolier a fost calificată de președintele rus Vladimir Putin drept un act de „piraterie” desfășurat în apele internaționale. În schimb, președintele francez Emmanuel Macron a descris-o drept o dovadă a hotărârii Franței de a „crește presiunea asupra flotei fantomă (ruse), întrucât reduce în mod clar capacitatea Rusiei de a-și finanța efortul de război” în Ucraina.
Și Estonia a încercat anterior să imobilizeze în Marea Baltică un petrolier din flota fantomă rusă, acțiune zădărnicită însă de apariția unui avion de vânătoare rusesc.
Etichete: Comisia Europeana, flota, Rusia,
.webp)
