Ministerul Justiției, anunț privind ”predarea imediată către autoritățile române” a lui Paul de România

Conform sursei citate, ”hotărârea reprezintă un moment important în această cauză și pune capăt unei proceduri judiciare care s-a desfășurat pe parcursul ultimilor trei ani”.

Pe de altă parte, autoritățile române precizează faptul că hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Paris nu este definitivă la acest moment și că, în prezent, sus-numitul se află sub control judiciar.

Nepotul Regelui Carol al 2-lea este vizat de un mandat european de arestare, fiind condamnat la 3 ani și 4 luni pentru acuzații de corupție în dosarul Ferma Băneasa.

”Decizia instanței franceze constituie un succes al cooperării judiciare eficiente dintre România și Franța, confirmând angajamentul comun al celor două state pentru aplicarea principiilor statului de drept și respectarea obligațiilor asumate în cadrul mecanismelor europene de cooperare judiciară.

Autoritățile române vor continua să urmărească desfășurarea procedurilor judiciare și vor informa opinia publică cu privire la orice evoluție relevantă a cauzei” - mai precizează Ministerul Justiției.

Un caz cu prejudiciu de 145 de milioane de euro

Paul Al României se află în centrul unei anchete de amploare, potrivit Agerpres. România a prezentat un prim mandat de arestare pentru acesta în decembrie 2020, la scurt timp după ce bărbatul a fost condamnat la trei ani şi patru luni de închisoare pentru trafic de influenţă şi complicitate.

Dosarul în care a fost implicat este unul major: au fost pronunţate 18 condamnări, estimându-se că statul român a suferit un prejudiciu de 145 de milioane de euro prin tranzacții frauduloase cu terenuri.

Conflictul juridic cu CJUE

Primul mandat de extrădare a fost respins de Curtea de Apel din Paris în noiembrie 2023, instanţa franceză apreciind că nu s-a respectat dreptul la un proces echitabil în legătură cu doi din cei trei judecători români implicaţi.

Această decizie a generat un conflict jurisdicţional la nivel european. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a criticat dur poziţia Franţei, considerând că refuzul acestei ţări „contravine principiului de încredere reciprocă" între ţările europene şi că justiţia franceză a exercitat „un control excesiv" al modului de funcţionare a sistemului judiciar din România.