Merz: Renunţarea Germaniei la energia nucleară, o „eroare strategică serioasă”. Bugetul federal, în dificultate
Cancelarul german Friedrich Merz a recunoscut că decizia Germaniei de a renunţa la energia nucleară a fost o „eroare strategică serioasă”, pe fondul intensificării dezbaterilor privind direcţia politicii energetice de la Berlin.
Potrivit Brussels Signal, Merz a afirmat că ieşirea Germaniei din energia nucleară a transformat tranziţia energetică într-una dintre cele mai costisitoare din lume, subliniind povara economică şi dificultăţile logistice generate de abandonarea centralelor nucleare în favoarea surselor regenerabile. Declaraţiile sale au reaprins discuţiile interne despre securitatea energetică, costurile şi fiabilitatea mixului de producţie a electricităţii din Germania, transmite news.ro.
Renunţarea la nuclear şi contextul deciziei
Decizia de a renunţa la energia nucleară a fost luată la începutul anilor 2000 şi accelerată după dezastrul de la Fukushima din 2011, când guvernul condus de fostul cancelar Angela Merkel a hotărât închiderea treptată a centralelor atomice. Ultimele trei centrale nucleare – Emsland, Isar II şi Neckarwestheim II – au fost închise în aprilie 2023, marcând finalul unei perioade de aproximativ 60 de ani de utilizare a energiei nucleare în Germania.
Merz a argumentat că, în contextul actual, caracterizat de presiuni legate de securitatea energetică şi stabilitatea preţurilor, Germania nu mai dispune de suficiente capacităţi de producţie a energiei electrice după renunţarea la nuclear. În opinia sa, politica de tranziţie energetică, cunoscută sub numele de Energiewende, a generat costuri şi complicaţii fără precedent.
„A fost o greşeală strategică gravă să renunţăm la energia nucleară… pur şi simplu nu avem suficientă capacitate de producţie a energiei”, a declarat Friedrich Merz.
Repercusiuni politice şi economice
Cancelarul german a susţinut că decizia de ieşire din energia nucleară ar fi trebuit gestionată diferit, prin menţinerea capacităţilor existente pentru o perioadă mai lungă, astfel încât să fie evitat un deficit de generare. El a criticat, totodată, complexitatea şi costurile ridicate ale tranziţiei către surse regenerabile, afirmând că este dificil de identificat o altă ţară care să fi realizat această schimbare „atât de greu şi atât de scump”.
„Pentru a avea din nou preţuri de piaţă acceptabile pentru producţia de energie, ar trebui să subvenţionăm permanent preţurile energiei din bugetul federal”, a spus Merz, adăugând: „Nu putem face acest lucru pe termen lung”.
Dezbatere deschisă privind viitorul energetic
Reacţiile din mediul politic şi din spaţiul public rămân împărţite. Unii observatori remarcă faptul că revizuirea deciziei de renunţare la nuclear a intrat deja în discuţiile strategice privind viitorul mixului energetic al Germaniei. Printre opţiunile analizate se numără investiţii în tehnologii nucleare moderne sau în reactoare modulare, deşi repornirea centralelor deja închise este considerată nefezabilă pe termen scurt.
Context mai larg al politicii energetice
Renunţarea la energia nucleară a făcut parte din strategia de mediu şi tranziţie energetică promovată de Germania în ultimele două decenii. Aceasta a fost corelată cu obiectivul reducerii dependenţei de combustibili fosili şi al extinderii surselor regenerabile, dar a atras şi critici legate de costuri ridicate, stabilitatea reţelei electrice şi creşterea importurilor de energie.
Etichete: energie nucleară, Friedrich Merz, germania, schimbari climatice,
Dată publicare:
