Măsurile fiscale afectează coșul de cumpărături și revoltă sectorul privat. Măsurile pentru stat sunt ceva mai blânde
Guvernul s-a reunit într-o ședință extraordinară, miercuri seară, pentru a discuta pachetul pentru care Executivul urmează să-și asume răspunderea în Parlament.
Măsurile anunţate pentru anul viitor ne afectează coșul de cumpărături, care va deveni mai scump.
TVA-ul pentru produsele BIO și tradiționale va crește, la fel și pentru dulciuri. Până atunci, pentru a face urgent rost de bani, de luna viitoare vor fi desființate mare parte din facilitățile fiscale pentru cei care lucrează în agricultură, construcții și IT. Mediul de afaceri critică măsurile prin care Guvernul ar vrea să aducă 22 de miliarde de lei la buget, și cer ca și statul să economisească în aceeași măsură în care vor creşte taxele.
Eliminarea scutirilor fiscale este prima pe lista măsurilor discutate de Guvern. De la 1 octombrie anul acesta, toți angajații vor achita contribuția la sănătate de 10%, adică inclusiv cei care sunt scutiți acum – mă refer la lucrătorii din construcții, agricultură și industrie alimentară. IT-iștii cu salarii de peste 6.000 lei net vor plăti impozit pe venit, așadar doar începătorii vor mai fi exceptați. Bugetarii cu salarii de peste 8.000 de lei rămân fără voucherele de vacanță. Însă cei care le vor primi în continuare vor achita și contribuția de sănătate de 10% pentru ele. Acesta e și motivul pentru care valoarea lor va crește de la 1.450 de lei la 1.600 de lei. Așadar, pe net, nu va fi niciun câștig.
Marcel Ciolacu, prim-ministru: „Nicio ţară normală la cap nu poate continua cu excepţii fiscale, îngropând ţara. Avem cele mai mici venituri la construcţia PIB-ului din UE, avem zeci şi sute de facilităţi fiscale, nu se mai poate continua așa.”
Pe de altă parte, deși salariul minim va crește de la 1 octombrie de la 3.000 de lei brut, la 3.300, iar în construcții de la 4.000 la 4.450 de lei brut, plusul nu va fi resimțit, având în vedere că vor urma scumpiri.
Sunt schimbări importante și pentru tichetele sau bonurile de masă, tot de anul viitor. Valoarea lor va crește de la cel mult 35 de lei în prezent la 40 de lei, dar majorarea nu va fi resimțită, pentru că se introduce CASS pentru ele.
Florin Jianu, președinte Consiliul IMM-urilor: „În urma discuţiilor, s-a renunţat la ideea să fie plătite cash, rămân ca acum, pe card şi online”
De la 1 ianuarie, alimentele de bază rămân cu TVA de 9%, ca și până acum, dar pentru cei mai pretențioși la mâncare vor fi creșteri de prețuri.
Pentru produsele bio, montane și tradiționale – precum telemeaua de Ibănești, cârnații de Pleșcoi ori scrumbia afumată, TVA va crește de la 5% la 9%.
Iar o sticlă de kefir bio, de 330 g, care acum costă 6,7 lei, va ajunge să coste cu 30 de bani în plus, în timp ce un salam tradițional de Sibiu, de 470 de g, se va scumpi cu 5 lei.
Dulciurile vor fi și ele mai scumpe. O cutie de bomboane glazurate care acum costă 20 de lei va avea un preț nou de 22 de lei.
Vom plăti mai mult și pentru băuturi. Berea fără alcool se va scumpi – va trece de la cota redusă de TVA de 9% la cea standard, deci va avea o scumpire de 10 procente.
Tot de la 1 ianuarie, pentru locuințele noi, de până în 120.000 de euro, TVA se va majora de la 5% la 9%. Un apartament cu două camere în București care costă acum 100.000 de euro va avea un preț de de aproape 104.000 de euro.
Iar pentru locuințele scumpe, de peste 500.000 de euro, se va plăti un impozit suplimentar de 0,3%. Același impozit va fi aplicat și mașinilor cu o valoare de peste 75.000 de euro.
Tot din 2024, microîntreprinderile vor fi mai aspru impozitate, iar firmele și băncile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro vor achita un impozit de 1% pe cifra de afaceri.
Pe de altă parte, măsurile pentru stat sunt ceva mai blânde, și includ teoretic reducerea numărului de funcții de conducere, limitarea sporurilor și desființarea posturilor vacante.
Dan Șucu, Confederația patronală Concordia: „Măsurile sunt insuficiente, dacă solicită 16 miliarde din mediul privat, ar trebui să vedem alte 16 economisite.”
Din toate măsurile fiscale și reducerile de cheltuieli bugetare, Guvernul vrea să strângă în total 22 de miliarde de lei, adică jumătate din cât este deficitul bugetar.
