Pachetul de măsuri fiscale, în dezbatere publică. Cine va da mai mulți bani la stat

Proiectul anunţă creșteri de TVA, dar și impozite mai mari pentru micro-întreprinderi și companii. Dispar şi facilităţile acordate unor domenii. Românii înstăriţi vor da mai mulţi bani la stat, la fel şi băncile.

Acesta este cel mai amplu pachet de modificări fiscale, din 2007 până acum, de când am intrat în Uniunea Europeană, spun specialiștii.

Proiectul conține numeroase măsuri, iar pe unele le simțim direct și imediat.

De exemplu, crește taxa pe valoarea adăugată de la 5 la 9% pentru mai multe tipuri de produse, cum ar fi alimente bio, panouri fotovoltaice, și locuințe - vorbim de tranzacțiile de până în 600.000 de lei, adică 120.000 de euro.

Și rămâne TVA 5% doar pentru energie termică, lemne de foc, cărți și bilete pentru evenimente culturale.

Vom plăti însă în plus pentru accize la produsele cu un conținut ridicat de zahăr, dar și pentru băuturile alcoolice şi țigări.

Pe de altă parte, se elimină câteva excepții: angajații care primesc tichete de masă vor putea încasa contravaloarea lor în bani, dar vor plăti contribuția la sănătate, de 10%, pentru aceste sume.

Afectați de noile măsuri vor fi și angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară, care vor mai fi scutiți de impozitul pe venit doar dacă au un salariu brut mai mic de 10.000 de lei. Impozitul se va plăti pentru sumele care depășesc pragul. Cei din construcții, agricultură și industria alimentară nu vor mai fi scutiți nici de plata contribuției la sănătate.

Vor fi taxați suplimentar și românii mai înstăriți, însă mult mai blând decât s-a speculat inițial. Vor achita o taxă cei care dețin locuințe mai scumpe de 500.000 de euro, ori mașini de peste 75.000 de euro luate în ultimii 5 ani. Taxa va fi de 0,3% din valoarea ce depășește acest prag.

Deși inițial se vorbea de valoarea cumulată a mai multor locuințe, proiectul vorbește despre clădirile individuale ce trec peste acest prag, dar formularea este interpretabilă.

Cei ce deţin astfel de bunuri trebuie să le declare valoarea voluntar, așa cum fac acum cei care închiriază locuințe.

Mihaela Teleman, expert fiscal: „Dacă, de exemplu, deține o persoană două apartamente în același imobil, având în vedere că formularea este "valoarea impozabilă a CLĂDIRII", este foarte probabil să se cumuleze valorile celor două apartamente.”

Și o parte dintre companii vor plăti mai mult la stat.

Ce se întâmplă cu micro-întreprinderile, industria IT și Horeca

Pentru microîntreprinderi, de pildă, apare un prag de venituri de 60.000 de euro pe an - mult mai mic decât cel actual, de jumătate de milion de euro. Sub acest prag, firmele vor fi impozitate cu 1% din cifra de afaceri, peste cu 3%.

Cei care au afaceri în anumite domenii, precum IT, Horeca, activități juridice sau clinici medicale, plătesc direct 3%.

Companiile mari, cu afaceri de peste 50 de milioane de euro, vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri, dacă este mai mare decât impozitul pe profit de 16%. Însă apare un impozit suplimentar pentru bănci, de 1% din cifra de afaceri.

Pachetul conține și o serie măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, precum desființarea de posturi neocupate din sistemul bugetar, reducerea funcțiilor de conducere și a numărului de posturi de consilieri din cabinetele demnitarilor.

Toate aceste măsuri nu sunt însă suficiente. Ar fi nevoie de 37 de miliarde de lei pentru a acoperi gaura de la buget.

Marcel Boloș, ministrul Finanțelor: „Sunt 22 de miliarde de lei.”

Reporter: Deci e mult sub ceea ce vă doreați?

Marcel Boloș, ministrul Finanțelor: „E normal, de vreme ce tot am renunțat la aceste măsuri și am încercat să protejăm populația și mediul de afaceri.”

Proiectul publicat de Ministerul de Finanțe este în transparență publică, apoi va fi adoptat în ședință de Guvern, urmând ca săptămâna viitoare cabinetul Marcel Ciolacu să își angajeze răspunderea pentru aceste măsuri în Parlament.

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”