Magistrații cer să fie tratați la fel ca ceilalți „speciali”. Cum se calculează pensiile din Armată, Poliție și din Servicii
În negocierile recente cu guvernanții, magistrații au cerut ca pensiile lor să fie calculate la fel ca în cazul celorlalți „speciali”. Acum, noua lege a pensiilor speciale așteaptă avizul CSM.
După întâlnirea de la palatul Cotroceni, între reprezentanții CSM și guvernanți, magistrații au transmis faptul că pensiile lor ar reprezinta doar 8,35% din cuantumul total al indemnizațiilor de serviciu și au cerut „să fie stabilită o soluție identică celei reglementate în cazul tuturor celorlalți beneficiari ai acestei categorii de pensii, soluție care ar conduce la acordarea unei pensii nete mai mici decât ultimul venit net din timpul activității”.
În mesajul lor, reprezentanții CSM făceau trimitere la pensiile de serviciu, adesea numite și pensii speciale. În această situație se află, pe lângă judecători și procurori, diplomații, angajații din Aviația Civilă, grefierii și angajații auxiliari din instanțe și parchete, funcționarii parlamentari, precum și angajații Curții de Conturi.
Cum se calculează acum pensiile speciale ale magistraților
Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor stabilește că pensia de serviciu este în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Actul mai stabilește că ieșirea din activitate se poate face la împlinirea vârstei de 60 de ani după ce au acumulat o o vechime între 20 şi 25 de ani cu precizarea că cuantumul pensiei este micșorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani.
Categorii de beneficiari: judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat-asistent de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.
Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, coiniţiat de Ministerul Muncii şi Ministerul Justiţiei, a fost publicat, săptămâna trecută, în procedură de transparenţă decizională.
Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizaţie netă.
Totodată, perioada de tranziţie până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026. În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieşirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice, va fi de 10 ani.
În luna septembrie, numărul foștilor judecători și procurori care au primit pensii speciale a fost de 5.755, iar în medie ei au primit 25.408 lei, arată datele CNPP. Statisticile oficiale mai arată că, în medie, doar 7.513 lei au fost plătiți din contribuțiile făcute de ei la bugetul asigurărilor sociale, asta în timp ce 22.235 lei, în medie, au provenit din bugetul de stat.
Cum se calculează pensiile altor „speciali”
Pe lângă magistrați, mai sunt alte cinci categorii care primesc pensii de serviciu. Pensiile acestora se calculează similar, ajungând la „80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”. Cu toate acestea, perioadele de cotizare diferă între aceste categorii socio-profesionale, asta în funcție de legile care stabilesc cum se calculează indemnizațiile lor.
Printre românii aflați în această situație se numără membrilor Corpului diplomatic şi consular al României; personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă; personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice; funcționarii publici parlamentari; foștii angajați ai Curții de Conturi.
Și militarii, polițiștii și angajații serviciilor secrete se numără printre pensionarii „speciali” din România, cu precizarea că caracterul „special” este dat de faptul că colectarea contribuțiilor și plata pensiilor se face într-un sistem paralel CNPP.
Pentru a beneficia de pensia de serviciu, simpla calitate de militar nu este suficientă. Soldații români trebuie să îndeplinească o serie de condiții de vârstă și vechime. Astfel, vârsta standard de pensionare pentru militari este în prezent de 60 de ani, urmând să crească progresiv până în 2035. Legea prevede posibilitatea reducerii vârstei standard de pensionare, dar nu mai mult de 13 ani și nu sub 45 de ani, explică Casa de Pensii a MApN.
Modul în care se calculează pensiile militare diferă de cel în care sunt calculate pensiile „obișnuite”. Mai exact, indemnizațiile lor sunt calculate pornind de la media „media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate”, ceea ce le oferă militarilor posibilitatea de a-și alege cele mai „bune” luni, în care veniturile lor au fost peste nivelul obișnuit.
Printre cei care primesc această formă de pensie se numără foști angajați ai MApN, Serviciului de Informații Externe (SIE), Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) și Serviciului de Protecție și Pază (SPP).
În medie, după cum arată datele transmise de Casa de Pensii MApN pentru Știrile ProTV.ro, pensia medie a foștilor militari români, dar și a celor care au activat în instituțiile prezentate mai sus, a fost de 4.917 lei net, asta în timp ce indemnizația medie în sistemul de stat „obișnuit” a fost de 2.811 lei.
Cea mai mare pensie brută din martie 2025 a fost de 43.072 lei, fără a include magistrații militari. În același timp, cea mai mică pensie pentru un fost militar cu stagiul complet de cotizare a fost de 1.486 lei.
Sursa: StirilePROTV
Etichete: pensii speciale, proiect de lege, CSM, magistrati,
Dată publicare:
24-11-2025 17:28
