Maghiarii din România s-au împuținat dramatic, iar asta arată „eficienţa genocidului tăcut” | Oficial AMT
Numărul maghiarilor din România a scăzut „dramatic” iar asta arată „eficienţa genocidului tăcut împotriva maghiarilor pe timp de pace" arată Alianța Maghiară din Transilvania. AMT exploatează rezultatele parțiale ale recensământului.
„Faţă de ultimul recensământ din anul 2011, numărul maghiarilor care trăiesc în România a scăzut cu 225 000 şi a ajuns la puţin peste un milion. Acest lucru înseamnă că, într-un deceniu, comunitatea etnică maghiară din Transilvania a pierdut o cincime din populaţia sa” se precizează în comunicatul remis, luni, de AMT, agenţiei ungare de presă MTI, potrivit publicației Hirado.
„Pentru a înţelege mai bine gravitatea situaţiei, scăderea populaţiei este aproximativ la fel de mare ca şi când ar fi dispărut întreaga populaţie maghiară din judeţul Harghita, unde trăiesc cei mai mulţi etnici maghiari”, se arată în documentul semnat de preşedinţia naţională a Alianţei Maghiare din Transilvania. AMT s-a format prin fuziunea Partidului Popular Maghiar şi Partidul Civic Maghiar.
Conducerea AMT a subliniat că rata şi proporţia declinului demografic s-a accelerat constant în ultimele trei decenii, iar populaţia maghiară din România a scăzut în total cu peste 620.000 de persoane, faţă de primul recensământ din 1992, de după Revoluţie. „Acest lucru înseamnă că în trei decenii am pierdut aproape 40% din membrii comunităţii noastre”. Astfel, numărul maghiarilor din Transilvania şi din Partium a scăzut la nivelul anilor 1850. AMT avertizează că, dacă nu se schimbă nimic, maghiarii din Transilvania, care cândva erau „factori constitutivi”, ar putea ajunge încă în acest secol la sfârşitul istoriei lor veche de peste un mileniu.
AMT vorbește de „un păcat comis împotriva comunităţii”: „Trebuie afirmat, fără menajamente, că cifra de un milion de persoane nu este o realizare, nu este un succes, nu este un motiv de sărbătoare, ci un dezastru grav şi alarmant. Nu poate exista niciun câştig politic sau interes de partid care să permită ca rezultatul recensământului să fie prezentat ca un succes parţial şi facem apel la toţi factorii politici maghiari să-şi pună propriile interese de comunicare, cel puţin în această chestiune, în spatele interesului comunitar”, se mai precizează în comunicat.
Și românii sunt mai puțini
Scăderea numărului populației se manifestă însă și în România, recensământul parțial arătând o cifră de circa 19 milioane de locuitori, cu 1,1 milioane mai puțini față de acum 10 ani.
Primele date provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021), prezentate la finele anului 2022, conform calendarului de diseminare, sunt:
- populația rezidentă a României = 19.053,8 mii persoane (19.053.815 persoane), din care:
• 9.808,3 mii (reprezentând 51,5%) de sex feminin și
• 9.941,2 mii (reprezentând 52,2%) în mediul urban
Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011 – RPL2011), remarcându-se creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste). Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011).