Locul popular din România care a ajuns de nerecunoscut. A dispărut toată apa
Efectele încălzirii climatice sunt devastatoare și pot fi observate tot mai aproape de noi. Lacul Comana, unul dintre cele mai apeciate din România, a secat din cauza caniculei.
Dacă acum câteva luni aici era apă, pești și vegetație, acum peisajul este unul trist. Peștii au început să moară, păsările au părăsit locul, iar turismul este grav afectat.
Considerată una dintre cele mai mari zone umede din sudul României, Balta Comana sau Delta Neajlovului, așa cum mai este cunoscută a ajuns un câmp uscat.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Balta se întinde pe mai bine de 1.200 de hectare și este alimentată de râul Neajlov. Debitul a scăzut atât de mult încât acum arată mai degrabă ca un pârâu. Cel mai rău e pentru peștii care obișnuiau să înoate pe întreaga întindere de apă. Odată cu retragerea apelor, au căutat adăpost în râul și așa îngustat de secetă și au început să moară. Din lipsă de oxigen, sunt de părere biologii.
Lacul de aici, de la Comana, este un loc foarte apreciat și de către turiști. Pot veni aici să se dea cu bărcuțele, să se dea cu canoea. Nu mai pot face acest lucru de când lacul a secat.
„Acum e uscat tot. O imagine cu impact puternic vizual care sperăm noi să dispară odată cu venirea toamnei”, a spus Laurențiu Maricescu, reprezentantul Parcului Natural Comana.
Protest al activiștilor de mediu
Activiștii Greenpeace românia au protestat, miercuri, în mijlocul albiei secate a Parcului Natural Comana, pentru a atrage atenţia autorităţilor că România se confruntă, în prezent, cu o perioadă de secetă severă, dar şi faptul că noile proiecte de combustibili fosili sprijinite de acestea agravează criza climatică şi seceta.
În viziunea activiştilor de mediu, schimbările climatice sunt alimentate de emisii de gaze cu efect de seră provenite din activităţi umane, în principal din arderea combustibililor fosili.
„Această activitate intensifică nu doar valurile de caniculă cu temperaturi record, ci şi seceta, fenomen ce devine tot mai frecvent, prelungit şi devastator. Actuala vară ne oferă semnale alarmante şi ne îndeamnă la acţiuni rapide. Uniunea Europeană şi-a asumat ferm angajamentele pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi pentru atingerea neutralităţii climatice până în 2050, iar România, ca stat membru al UE, trebuie să îşi îndeplinească aceste obiective. Proiectele noi de explorare a gazelor fosile sunt în contradicţie cu obiectivele de limitare a schimbărilor climatice. Scenariile indică faptul că cererea globală de gaze, ca şi cea de ţiţei şi cărbune, ar trebui să înceapă să scadă înainte de 2030, pentru a fi în linie cu ambiţiile climatice globale. Cu toate acestea, România sprijină noi proiecte de combustibili fosili care agravează criza climatică şi seceta, cum este proiectul Neptun Deep", notează organizaţia.
Raportul ERCST estimează o amprentă totală de carbon de aproximativ 209 milioane de tone CO2‚ pe 20 de ani, ceea ce înseamnă, în medie, aproximativ 10,4 milioane de tone CO2‚ anual, mai mult decât emisiile unor ţări într-un singur an.
Foto: Inquam Photos / George Călin
Foto: Inquam Photos / George Călin
Foto: Inquam Photos / George Călin
Foto: Inquam Photos / George Călin
Foto: Inquam Photos / George Călin
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
