Legea lustratiei, neconstitutionala. Fostii activisti ai PCR, liberi sa detina orice functie

Parlamentul a adoptat Legea lustratiei in 28 februarie, in absenta Opozitiei, care se afla in greva parlamentara. Legea lustratiei impune restrictii ale unor drepturi pentru o perioada de cinci ani persoanelor care au ocupat diverse functii in regimul comunist.

Actul normativ prevede ca persoanele care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv ale regimului comunist nu vor putea fi numite in functii pentru cinci ani consecutiv.

Printr-un amendament propus de UDMR la votul in plen, in categoria persoanelor lustrabile au fost introduse si cele care au avut calitatea de procuror in regimul comunist.

Forma in care a fost adoptata legea de catre Parlament vine dupa decizia din 7 iunie 2010 a Curtii Constitutionala care a declarat actul neconstitutional, apreciindu-l excesiv in raport cu scopul legitim urmarit, deoarece nu permite individualizarea masurii.

Citește și

Ion Iliescu, despre Legea lustratiei: "Este o rusine pentru Romania democrata de astazi!"

Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

Actul normativ in foma din 2010, in opinia Curtii Constitutionale, instituia o prezumtie de vinovatie si o adevarata sanctiune colectiva, bazata pe o culpabilizare generica facuta pe criterii politice.

Curtea Constitutionala considera ca lustratia se poate constitui ca reper moral, de rememorare a ororilor comunismului, dar si ca masura temporara de excludere de la functiile de conducere a unor autoritati si institutii publice a persoanelor care au lucrat sau colaborat cu regimul comunist.

Lustratia nu inseamna, insa, epurare sau razbunare pentru alegeri ideologice gresite ori accidente biografice, ci incercarea de regasire a demnitatii si increderii, precum si redarea autoritatii institutiilor fundamentale ale statului.

Lustratia accetueaza mai ales principiul responsabilitatii in exercitarea demnitatilor publice, arata CC.

Dincolo de numeroasele probleme morale, sociale, politice, economice, legale etc. care se pot ridica dupa adoptarea unei legi a lustratiei, aceasta are, per ansamblu, un efect pozitiv in perioada de tranzitie a fostelor tari comuniste in vederea trecerii la un stat democratic, de drept, bineinteles, daca este adoptata in conformitate cu prevederile constitutionale ale statului respectiv, explica CC.

Astfel, legea a fost retrimisa Parlamentului pentru corectare, insa actul a fost din nou reclamat ca fiind neconstitutional. De altfel, Sectiile Unite ale ICCJ au decis, in 7 martie, sesizarea Curtii Constitutionale privind neconstitutionalitatea unui articol din Legea lustratiei, dupa ce au primit sesizari de la doua asociatii profesionale de magistrati si de la procurorul general al Romaniei.

Asociatia Procurorilor din Romania, Asociatia Magistratilor din Romania si procurorul general al Romaniei au notificat instanta suprema cu privire la posibile articole din Legea lustratiei ce incalca unele prevederi din Constitutie.

In urma discutiilor pe tema articolelor ce ar putea ingradi drepturile constitutionale ale celor vizati in actul normativ, judecatorii ICCJ, cu majoritate de voturi, au stabilit ca articolul 1 litera g din Legea lustratiei incalca prevederile legii fundamentale si au hotarat sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la acest aspect.

Procurorul general al Romaniei, Codruta Kovesi, membru de drept in CSM, a inaintat Inaltei Curti de Casatie si Justitie, spre a fi supusa analizei, o solicitare privind noua Lege a lustratiei, avand in vedere competentele ce apartin instantei supreme in cadrul controlului apriori de constitutionalitate.

"Considerentele vizeaza, in primul rand, aspecte de tehnica legislativa, intrucat in continutul noii Legi a lustratiei exista necorelari, cum ar fi faptul ca dispozitiile art. 3 alin. 6 nu se incadreaza in ansamblul acestei legi, iar dispozitiile art. 6 nu se coroboreaza cu dispozitiile art. 3 alin. 5 din aceeasi lege", a aratat procurorul general in solicitare.

Un alt exemplu, spune sursa citata, il constituie si neconcordanta noii Legi a lustratiei cu prevederile articolului 53 din Constitutie, care statueaza ca "exercitiul unor drepturi sau libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea (…) si moralei publice (…)", or prin continutul noii legi se largeste aria incompatibilitatilor si interdictiilor prin introducerea unor prevederi care genereaza discriminari in ceea ce priveste corpul profesional al magistratilor.

"Totodata, acest act normativ nu a avut in vedere considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 820/7 iunie 2010, prin care un proiect anterior, din acelasi domeniu de reglementare care a fost respins, tot in cadrul controlului aprioric de constitutionalitate.

Asadar, noua legea a lustratiei instituie o sanctiune colectiva, bazata pe o forma de raspundere colectiva si o culpabilizare globala, ceea ce contravine, principiilor de drept, ordinii de drept, prezumtiei de nevinovatiei instituita prin art. 23 alin. 11 din Constitutia Romaniei", a mai aratat Kovesi. Potrivit unei statistici, doar 60 de procurori care au lucrat inainte de 1989 mai sunt in sistemul judiciar.

Articol recomandat de sport.ro

Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare