Judecătorii și procurorii, chemați să dezbată reforma pensiilor speciale. CSM acuză „atitudini ostile” față de magistrați
CSM a decis să convoace adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, în vederea exprimării unui punct de vedere referitor la proiectul Guvernului privind reforma pensiilor speciale.
Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au hotărât, joi, să convoace în 26 şi 27 august adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor pentru a-şi exprima un punct de vedere privind proiectul de act normativ care vizează modificarea pensiilor de serviciu şi măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraţilor şi a independenţei justiţiei, notează News.ro.
Demersul are loc în contextul „escaladării atitudinilor publice ostile” faţă de judecători şi procurori, CSM reclamând „riscul major” ca acestea „să inducă ideea că sistemul judiciar este doar un instrument la discreţia factorului politic”.
Potrivit unui comunicat de presă al Consiliului Superior al Magistraturii, având în vedere „escaladarea atitudinilor publice ostile faţă de judecători şi procurori” şi faptul că miercuri Ministerul Muncii a transmis CSM proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru comunicarea unui punct de vedere, Secţiile CSM au hotărât, joi, convocarea adunărilor generale ale judecătorilor şi procurorilor pentru intervalul 26-27 august, în vederea exprimării unui punct de vedere referitor la proiectul de act normativ privind modificarea pensiilor de serviciu şi la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraţilor şi a independenţei justiţiei.
CSM acuză partidele că vor să paseze vina problemelor cu care se confruntă România
Membrii CSM reclamă „luările de poziţie repetate” ale reprezentanţilor partidelor din coaliţie care, „într-o manieră incalificabilă”, urmăresc „să culpabilizeze” sistemul judiciar pentru dificultăţile economice şi bugetare cu care se confruntă societatea românească în prezent şi „să distragă atenţia” de la cauzele adevărate ale acestora.
De asemenea, CSM remarcă intensificarea campaniei pe care diferite instituţii media o derulează împotriva sistemului judiciar pentru a completa retorica susţinută de factorul politic în vederea destabilizării sistemului de justiţie, promovarea „agresivă”, din zona aceluiaşi factor politic şi a mass-media care îl susţine, a ideii că intenţia prim-ministrului de a modifica regimul pensiilor de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor ar urmări, de fapt, „să pună capăt unor privilegii ale magistraţilor”.
„Ignorarea argumentelor reprezentanţilor sistemului judiciar şi punerea constantă în discuţie a statutului judecătorilor şi procurorilor, în atmosfera de ură publică generată de acţiunile iresponsabile ale factorului politic, creând astfel riscul major de demoralizare a judecătorilor şi procurorilor aflaţi în funcţie şi de afectare gravă a atractivităţii magistraturii în rândul tinerilor, cu efecte devastatoare asupra stabilităţii resursei umane şi profesionalismului în sistemul judiciar, precum şi dispreţul pe care unii exponenţi ai factorului politic sau din mass-media îl manifestă constant faţă de magistraţi, în condiţiile în care sunt bine cunoscute eforturile judecătorilor şi procurorilor care îşi exercită atribuţiile cu onestitate şi profesionalism, gestionând un volum uriaş de activitate, la un nivel de calitate şi eficienţă superior mediei înregistrate în statele Uniunii Europene” sunt alte elemente pe care le reclamă membrii CSM.
CSM „reţine” şi „riscul major ca toate acţiunile menţionate în cele ce preced să inducă ideea că sistemul judiciar este doar un instrument la discreţia factorului politic, care, în pofida oricărei valori a statului de drept, ar putea să impună justiţiei tot ceea ce îşi doreşte, situaţie în care independenţa acesteia şi cursul democratic al societăţii româneşti ar deveni simple iluzii”.
Membrii CSM consideră că este necesar ca orice intervenţie normativă sau de altă natură cu privire la judecători şi procurori să fie precedată de un dialog real cu sistemul judiciar, care să consolideze premisele pentru garantarea independenţei justiţiei, inclusiv printr-o justificare transparentă a măsurilor şi prin asigurarea proporţionalităţii acestora cu specificul, complexitatea şi riscurile inerente activităţii judiciare, dar şi cu incompatibilităţile şi interdicţiile impuse magistraţilor.
Totodată, CSM consideră că demersul legislativ referitor la pensiile de serviciu din sistemul justiţiei „afectează grav independenţa justiţiei”, încălcând deciziile obligatorii ale Curţii Constituţionale şi ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi documentele internaţionale de referinţă, „neexistând nicio justificare” a acestui demers în condiţiile în care reforma sistemului pensiilor de serviciu a fost realizată prin Legea nr. 282/2023, iar propunerile prezentate de iniţiator nu sunt rezultatul vreunui dialog cu reprezentanţii autorităţii judecătoreşti, ci constituie expresia unei atitudini inadmisibile care concretizează o poziţie „inflexibilă, de forţă şi de autoritate” a puterii executive în raport cu puterea judecătorească, ”inacceptabilă” într-o societate democratică şi specifică societăţilor autocratice.
„Această atitudine pe care a manifestat-o puterea executivă în încercarea reprezentanţilor autorităţii judecătoreşti de a purta un dialog referitor la propunerile legislative care vizează statutul judecătorilor şi procurorilor este contrară principiului constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor şi principiului cooperării loiale şi al respectului reciproc între autorităţile publice”, se mai arată în comunicatul citat.
Membrii CSM ţin cont, în decizia convocării adunărilor generale, şi de „riscurile pe care acţiunile celorlalte puteri în stat, care afectează independenţa justiţiei şi destabilizează grav sistemul judiciar”, le creează cu privire la drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor şi la parcursul democratic al societăţii româneşti.
Proiectul legii care vizează pensiile speciale a fost pus în dezbatere publică, în urmă cu o săptămână, de Ministerul Muncii. Acesta prevede pensionarea magistraţilor la vârsta standard din sistemul public de pensii, instituirea unei condiţii de vechime minimă în muncă de 35 de ani şi limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.
Judecătorii Curţii Constituţionale sunt exceptaţi de la aceste prevederi, întrucât statutul lor este reglementat printr-o lege proprie.
