Jocurile de noroc, taxate mai dur prin OUG-ul semnat de Ciolacu: „Companiile de pariuri fac miliarde în România”

×
Publicitate

Jocurile de noroc vor fi taxate mult mai dur în România, potrivit unei ordonanțe adoptate de guvern. Firmele din acest sector trebuie să fie înregistrate la noi în țară ca să poată funcționa.

Guvernul estimează că astfel se vor strânge la buget 100 de milioane de euro anual, iar o parte din bani vor merge către prevenția și tratarea dependenței de jocurile de noroc, susțin autoritățile.

Pe de altă parte, conducerea Oficiului Național pentru jocuri de Noroc, care supraveghează această piață, ar urma să fie schimbată.

Firmele de jocuri de noroc nu vor mai putea funcționa dacă nu sunt înregistrate în România, potrivit ordonanței de urgență adoptate de Guvern.

Marcel Ciolacu, prim-ministru: Vreau să terminăm cu situaţia în care companiile de pariuri fac miliarde în România, dar trimit tot profitul în afara ţării şi chiar în afara UE. Creștem semnificativ taxele pentru toate licențele de jocuri de noroc și limităm drastic spațiul de publicitate pe care-l pot cumpăra firmele din această industrie. Realitatea ne arată că s-a depășit orice limită. Nu e normal ca industria pariurilor să aibă atâta putere.”

Ordonanţa prevede majorări ale taxelor de licențiere și de autorizare care să ducă la o creștere cu 40% a încasărilor la buget din acest sector.

De exemplu, la jocurile clasice pentru loto taxa anuală e de 20.000 de euro, iar la pariurile în cotă fixă se ajunge la 200.000 de euro. La cazinouri, fiecare masă de joc înseamnă o taxă de 4.000 de euro anual. La păcănele fiecare aparat va fi taxat cu 100 de euro anul acesta și dublu din 2024.

Reprezentanții industriei contestă măsurile.

Odeta Nestor, Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND): „Toate aceste companii plătesc taxele în România, chiar dacă sunt înregistrate într-o țară europeană. Prin noua modificare se impune un sediu permanent, sediu care va impune o plată a unei taxe noi, peste cele vechi, anume taxa de impozit profit pentru profiturile generate în România.”

Sute de firme activează pe piața jocurilor de noroc, în care se fac afaceri uriașe, de circa 2 miliarde de euro pe an, de către operatorii clasici și de cei din online. Statul vrea o parte mai mare din profiturile făcute în acest sector.

Din creşterea acestor taxe, Guvernul speră să strângă peste 26 de milioane de euro anul acesta, 90 de milioane la anul, și aproape 100 în următorul. Ținta va fi nu numai pe operatorii clasici, ci și pe cei din online. Numai în ultimii trei ani, numărul operatorilor licenţiaţi pentru online a crescut cu 30%. Iar impozitele plătite statului de operatorii din acest sector, în majoritatea lor cu sediul în Malta, sunt de peste 250 de milioane de euro, anual, potrivit asociaţiei de profil.

Case de pariuri sunt peste tot, în zonele cele mai circulate din orașe și sate. De exemplu, într-o intersecție din zona Obor a Capitalei, reclamele la jocurile de noroc sunt pe toate blocurile, iar la parter se află una după alta sălile de jocuri.

În altă zonă, pe Calea Moșilor, sunt nouă săli de jocuri de noroc pe o rază de 900 de metri. O lege aflată în Parlament propune ca sălile de jocuri de noroc să fie scoase în afara localităților.

În lipsa unor programe destinate dependenților de jocuri de noroc, autoritățile anunță abia acum măsuri și în acest domeniu.

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloș, spune că o parte din banii colectaţi de la operatori vor ajunge într-un fond special și vor fi folosiți pentru prevenirea și tratarea dependenței de jocurile de noroc. Mai mult, în sălile de joc nu se va mai putea comercializa alcool.

Între timp, Corpul de Control al premierului face controale la Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, instituția care supraveghează acest domeniu. Potrivit unor surse, toată conducerea urmează să fie schimbată, după ce au fost descoperite grave nereguli.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Fosta parteneră a lui Dele Alli, acuzată la câteva luni după ce a pozat topless: ”Te-a păcălit Photoshop-ul în poza asta”
FOTO Fosta parteneră a lui Dele Alli, acuzată la câteva luni după ce a pozat topless: ”Te-a păcălit Photoshop-ul în poza asta”
Citește și...
Comitetul anti-tortură al Consiliului Europei: În trei spitale de psihiatrie pacienții au fost abuzați fizic și verbal

Un raport al Comitetului anti-tortură al Consiliului Europei pune în lumină, o dată în plus, neregulile din spitalele de psihiatrie de la noi.

Primarul din Mioveni, acuzat de trafic de influență, avea suspiciuni că este urmărit. Ce avere are, oficial, Ion Georgescu

Primarul orașului Mioveni, Ion Georgescu, este în centrul unui scandal de corupție neobișnuit. Procurorii DNA l-au prins nu în momentul în care ar fi primit vreo mită, ci când ar fi restituit o tranșă dintr-o presupusă șpagă de 10.000 de euro.

„Ne punem la coadă, stăm acolo cât ne ține Sfânta”. Pelerinajul la Sfânta Parascheva a devenit un circuit turistic. Cât costă

Mai sunt câteva zile pâna când va fi scoasă racla cu Sfintele Moaște ale Cuvioasei Parascheva, iar la Iași au apărut deja primii pelerini.  

Recomandări
Măsuri anunțate de ministrul Educației, după dezastrul PISA. Elevii cu medii sub 7, pregătiri la Română și Matematică

Toți elevii cu medii sub 7 vor avea parte de pregătiri suplimentare la Limba și literatura română și la Matematică, a anunțat ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, ca măsură după rezultatele dezastruoase de la testele PISA. 

Surse: Grindeanu i-a propus lui Bolojan o înțelegere anti-AUR. Răspunsul PNL. PSD vrea doar guvern din care să facă parte

Sorin Grindeanu i-ar fi propus lui Ilie Bolojan o înțelegere temporară prin care PSD și PNL să nu permită trecerea proiectelor AUR, dar liberalul ar fi refuzat, susțin surse social-democrate. De asemenea, PSD vrea doar un guvern din care să facă parte. 

Schimbare radicală în activitatea instanțelor din România. Cum se vor judeca de acum dosarele

Toate judecătoriile, tribunalele şi curţile de apel din România vor aplica, începând de marţi, 15 septembrie, o nouă procedură de gestionare a activităţii în funcţie de capacitatea de procesare a fiecărei instanţe.