Interviu cu șeful DNA, Marius Voineag: Ce vrem de la DNA, să se ocupe de dosare cu 9 kile de pălincă sau 10 kile de cârnați?

Aceste hotărâri ale Curții Constituționale, dar și schimbările dese de legislație au dus la amendarea unor articole din codul de procedură penală.

Legile penale au fost maltratate. Completele schimbate. Probele anulate. Mii de dosare au fost aruncate în aer prin decizii ale CCR și ÎCCJ.

Pe de altă parte, în ultima perioadă nu prea au mai existat ”dosare mari” de corupție, deși România în continuare are probleme cu combaterea acestui fenomen.

Inclusiv șeful DNA recunoaște că Direcția Națională Anticorupție ”s-a abătut ușor de la scopul pentru care a fost înființat…”

Citește și

Dumitru Buzatu, arestat preventiv. A fost prins de DNA când primea mită 1,25 milioane de lei

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Cosmin Savu: - Nu mai e corupție în România? În ultimii ani, am văzut că (pe) anti-corupție, nu mai e vizibil…

Marius Voineag: - Cred că, cel puțin, în ultima perioadă, lucrurile nu au stat atât de bine în ceea ce ne privește, mergând de la faptul că, în primul rând, DNA s-a abătut ușor de la scopul pentru care a fost înființat…

- Ușor mai tare, ușor mai mult…

- S-a abătut de la combaterea corupției de nivel înalt. Asta e o chestiune care cred că este indisolubil legată de obiectul de activitate al DNA, combaterea marii corupții. Trebuie să trecem la un DNA 2.0, la o altă etapă a Direcției Naționale Anticorupție. Domnul Savu, ideea de bază rămâne ce vrem de la DNA. Dacă noi vrem de la DNA să se ocupe de cauze de corupție cu ofițeri de poliție judiciară cu 9 kile de pălincă sau 10 kile de cârnați, și să ne specializăm în zona asta, atunci asta vom avea. În momentul de față noi audităm activitatea DNA și vă spun că noi trebuie să ne întoarcem la o componentă esențială a activității, și asta înseamnă investigarea cazurilor de mare corupție.

- Ne uităm la sistemul medical, la sistemul de educație, la ce se întâmplă pe străzile noastre, și toate au legătură cu corupția

- Exact. Impactul corupției este colosal. Avem un studiu la nivelul Parlamentului European, ne ducem undeva la 15 la sută din PIB. E vorba despre zeci de miliarde de euro anual, pe care noi îi pierdem. Eu cred că, în momentul de față, nu ne-am atins adevăratul potențial ca țară și unul dintre acești factori a fost corupția.

- De multe ori suspiciunile au planat asupra instituțiilor care ar fi trebuit să protejeze românii. Vorbim de Parlament, vorbim de instituții ale statului român, Curtea Constituțională, chiar instanțe de judecată, planează suspiciunea românului că acestea sunt complice cu infractorii, protejează, pun o supra-protectie asupra faptelor pe care aceștia le fac.

- E o terminologie ușor dură, după părerea mea… A existat un moment foarte greu, mai ales pentru DNA. Indiscutabil. Dar trăim într-o altă paradigmă. Cu cât ne abatem de la conceptul de cetate asediată, cu atât vom reuși să investigăm cauze actuale. Dacă toate energiile noastre se vor direcționa doar pentru a diminua daunele, ne vom pierde scopul pe care îl avem, actual.

- A fost o hotărâre a Curții Constituționale în 2018 care a fost considerată interpretativă de majoritatea instanțelor…

- Da, s-a găsit o soluție la momentul respectiv, și atunci parchetele și instanțele au mers la unison cu o interpretare prin care noi, practic, cum ne-a spus CCR patru ani mai târziu, nu aveam căderea să o facem…

- Dar de ce nu a făcut-o Curtea, de ce nu a făcut-o legiuitorul?…

- Nu trebuia nici Curtea, nici parchetele, ci legiuitorul, exact. Avem o neintervenție a legiuitorului vreme de patru ani de zile. Avem o decizie interpretativă, așa cum s-a discutat inițial, și patru ani de zile în care legiuitorul nu a intervenit.

- Legiuitorul însemnând Ministerul Justiției și Parlamentul. Acolo, iar a fost o suspiciune, stai patru ani să se prescrie niște fapte să scape niște băieți…

- Acolo trebuie să vă lămuriți la Curtea Constituțională. Ideea de bază este că între 2018 și 2022 nu am avut cauze de întrerupere, asta o spune inclusiv Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Nu avem, trebuie să respectăm acest lucru…

- Acum a venit hotărârea CJUE cu recomandările pe care le face Curtea Europeană, și pare un nou moment de cotitură pentru Justiția română. Dar, iar, vorbim de o practică neunitară, va fi lăsat la hotărârea unui judecător sau altul. Unii or să ia în considerare Înalta Curte, alții or să ia în considerare CJUE..

- Cred că mai devreme sau mai târziu, se va tranșa la nivelul Înaltei Curți. Noi avem speranța asta, că se va rezolva, tocmai ca să nu avem situații de aleatoriu care ar pulveriza totul în momentul de față. Și nouă ne trebuie o predictibilitate. Avem cauze care sunt pe rol, cauze esențiale, și ne interesează să avem o soluționare unitară a acestora.

- Care a fost impactul direct asupra dosarelor?

- După decizia Înaltei Curți, avem 132 de dosare cu soluții definitive pe încetare, însă din cele 132 de dosare pentru care s-au pronunțat soluții de încetare, în 65 dintre ele suntem încă pe rol cu recursuri în casație.

- Dar efectul acestor prescripții o să meargă și peste 5 ani, 8 ani, drept pentru care e nevoie ca motoarele să fie active aici, în DNA.

- E adevărat, e adevărat, cu asta suntem perfect de acord.

- Nu se vorbește în cazurile acestea de prescripție și despre victime… Victimele suntem noi! Statul este doar reprezentantul nostru!

- Noi trebuie să ducem spre zero acel calcul de profitabilitate, ca să complinim și cealaltă fațetă a monedei, care nu s-a avut întotdeauna în vedere. Ok, ne batem cu marea corupție, dar în același timp, trebuie să facem și cealaltă fațetă, adică să recuperăm produsul infracțional. Produsul infracțional e ceva mai amplu decât un prejudiciu pe care îl constatăm într-o… Înseamnă și beneficiile pe care făptuitorul le are.

- Banii aceia se rostogolesc…

- Exact, și banii aceia produc mai mulți bani. Ceea ce numim noi “fructele”, în cazurile infracțiunilor generatoare de produs infracțional. Am înființat un serviciu care se numește Serviciul pentru tehnologie și metode emergente, care are trei piloni: Investigațiile financiare și analiza,- piloni complet distincți-, Perchezițiile informatice și Biroul de specialiști. Avem trei birouri în cadrul acestui Serviciu de tehnologie și metode emergente. Noi, pe baza acestui serviciu și a unei filosofii, pe care n-am inventat-o noi… există în Statele Unite, există în țări din vestul Europei –le-au centralizat în așa fel încât să aducă beneficiile la finalul anchetelor noastre. Să ne asumăm ca măcar un dosar de calibru, per procuror, pe care noi trebuie să îl avem anual. Nu e o chestiune complicată..

- Ce înseamnă de calibru?

- Un dosar de impact, cu ceea ce numim noi “marea corupție”. Dosare pe care DNA le-a instrumentat de-a lungul multor ani, și pe care s-a simțit o scădere de turație. Și procurorii trebuie să înțeleagă că în afară de statut, de beneficiile pe care le avem, și noi trebuie să livrăm ceva. E o chestiune foarte simplă. Trebuie să-și asume, să aibă curaj, suntem într-o altă paradigmă, nu suntem asediați de nimeni, toată lumea are așteptări de la noi.

- Asediază societatea, pentru că societatea așteaptă!

- Exact! Chestiunea de bază este că noi să ne asumăm rolul pe care îl avem. Și rolul pe care îl avem este să instrumentăm corupția de nivel înalt. Cine nu este în stare să facă dosare de mare calibru, nu are ce să caute în DNA.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"