Industria auto, unul dintre sectoarele economice pilon ale României. Producem 5% din totalul maşinilor înmatriculate în UE
România produce 5% din totalul maşinilor înmatriculate în Uniunea Europeană (UE), a declarat, secretarul general al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Adrian Sandu.
De asemenea, industria auto naţională generează aproximativ 13% din Produsul Intern Brut (PIB) al ţării.
"Industria auto a fost, este şi va continua să reprezinte unul dintre principalele sectoare economice ale României. Cifra de afaceri generată, în 2023, a atins valoarea de 33 de miliarde de euro, adică aproximativ 13% din PIB-ul României şi un procent la export de peste 27% în totalul exporturilor naţionale. Pentru 2024 n-am primit încă bilanţurile pe final de an, sperăm să avem o creştere la fel, undeva la 35 de miliarde de euro, cifră de afaceri, bazându-ne pe faptul că producţia la Dacia a fost una bună, iar la Ford a fost una în creştere. La finalul anului 2024, am înregistrat o creştere de 9,17% a producţiei de vehicule, la 560.000 de unităţi. România este la momentul actual pe locul cinci în Europa ca producţie de autoturisme. În România se fabrică 5% din totalul maşinilor înmatriculate în Uniunea Europeană, deci stăm bine şi foarte bine în ceea ce priveşte exportul. Am văzut nişte cifre săptămâna trecută într-un studiu în care se spunea că exportăm de 43 de miliarde şi importăm de 45 de miliarde, ceea ce însemna că balanţa aferentă sectorului auto este una negativă. Doresc să vă spun că a fost o greşeală în acel studiu publicat în presă, acolo fiind incluse totodată şi celelalte mijloace de transport, nu numai automobile, ci şi trenuri, autobuze, troleibuze şi tramvaie", a explicat Sandu.
Potrivit oficialului ACAROM, balanţa comercială în ceea ce priveşte industria auto este una favorabilă României.
"România exportă mult mai mult decât importă. Importăm componente, vehicule noi pe piaţa din România, dar exportăm mult mai mult. Exportul este undeva la aproximativ 30-31 de miliarde de euro, iar importurile sunt de maximum 23-24 miliarde de euro. Suntem undeva într-o pasă bună. Totuşi, am avut probleme, au fost dificultăţi la export cauzate de neaderarea la Schengen, ceea ce ne-a pus probleme în privinţa timpilor de aşteptare în vamă şi a fluidităţii transporturilor atât pe zona de intrare, cât şi pe zona de ieşire. Acum ne putem bucura că, într-adevăr, avem un transport mai fluid, dar rămâne zona de vamă între Turcia şi Bulgaria, dat fiind faptul că aprovizionăm o serie de componente din Turcia, dar şi exportăm prin Turcia şi în Turcia vehicule. Acolo mai sunt timpi de aşteptare destul de ridicaţi", a menţionat Adrian Sandu.
Toate meciurile de la FIFA Club World Cup pot fi văzute pe VOYO cu comentariu în limba română.
Acesta a adăugat că, în privinţa infrastructurii naţionale de transport, România are nevoie de dezvoltare pe toate palierele.
"Trebuie să spunem, în mod evident, că nu avem nevoie doar de infrastructură de transport rutier, nu avem nevoie doar de autostrăzi, ci avem nevoie de cale ferată adusă la un standard corespunzător. Vedem şi aici că se mişcă lucrurile, dar ceva mai încet, fiindcă avem magistralele de transport unde încă există restricţii de viteză de 20 - 30 km/h. Viteza de transport marfă în România este mult, mult scăzută faţă de cea din vestul Europei. Deci, mergem până la vamă cu maxim 25 km/h, viteză medie transport marfă, după care creştem la 40-60 de kilometri, viteză medie, incluzând timpii de aşteptare şi de tranzit. Avem nevoie de upgradarea reţelei de transport feroviar atât spre vestul Europei, cât şi spre est, spre port, fiindcă folosim intensiv Portul Constanţa ca transport atât al autovehiculelor produse în România, cât şi pentru componente", a afirmat reprezentantul ACAROM.
