Incendiile din Grecia. Oamenii își duc mașinile pe terenurile de fotbal pentru a le salva. ”E doar începutul sfârșitului”
Grecii încep să socotească pagubele după două săptămâni de incendii catastrofale. Pe fondul unui val de caniculă fără precedent în ultimii 30 de ani, peste 200 de focare au devorat păduri întregi, plantații de măslini și zeci de case.
Imaginile sinistre cu mii de oameni evacuați contracronometru cu feriboturile dau fiori. Ajutaţi de militari din România, Ucraina şi de numeroşi voluntari, pompierii eleni fac tot posibilul să pună capăt ultimelor focare active pe insula Evia, unde nici căldura, nici vântul nu bat în retragere.
Paul Angelescu, corespondent Știrile PRO TV: ”Focul se extinde cel mai mult noaptea, când nu mai sunt elicoptere sau avioane. Noi am plecat o oră până în Pefki, să vedem dacă se fac evacuări și, când ne-am întors, linia focului a avansat mult. Flacările au încercuit localitatea, sunt și în spatele nostru, pe acel deal și în colțul ăla ard copacii și se duc spre casele din acel cartier”.
Evia, o imensă insulă muntoasă acoperită de pini, este un coşmar pentru pompieri, deoarece relieful este abrupt şi accidentat. În plus, elicopterele și avioanele se confruntă cu mari dificultăți din cauza turbulențelor și a vizibilității limitate.
Imaginile surprinse de colegii noștri arată rapiditatea cu care flăcările cuprind două case din satul Guves, în nordul insulei. În câteva secunde, limbile de foc ajung la acoperiş. Focarele noi se extind cu o viteză incredibilă, ajutate de vânt.
Paul Angelescu: "Incendiul ăla pe care îl vedeţi acolo... Doamne fereşte! Flăcările alea sunt uriaşe. Cred că au 20 de metri. Oamenii nu au ce să facă, decât să stea și să se uite dacă vântul o ia în direcția inversă".
Oamenii încearcă să-și salveze măcar o parte din bunuri.
Paul Angelescu: "Şi-au adus aici, pe terenul de fotbal, maşinile, ambarcaţiunile, utilajele, deoarece aici speră că vor fi protejate".
În nordul insulei, circulaţia între localități este anevoioasă din cauza fumului.
Paul Angelescu: "Intrăm într-un sat în nordul insulei Evia, satul Asminio. Nu-i noapte, încă n-a apus soarele, e pur și simplu maximul de lumină pe care îl au acești localnici astăzi din cauza fumului".
La câțiva kilometri de Guves, arde satul Pefki. Practic cu mâinile goale, localnicii fac eforturi până în ultima clipă.
Satul fiind înconjurat de focuri, singura cale de scăpare din Pefki este pe mare.
Peste 2.000 de oameni au fost evacuaţi cu bărcile sau cu feriboturile în ultimele zile. Pentru pribegi, parcă e sfârșitul lumii. Imaginea apocaliptică e întregită de pâcla portocalie care a învăluit insula.
Christina Tsatsou, evacuată: ”Cenușă și fum peste tot. E foarte trist că nu au trimis ajutoare din primele zile și au lăsat insula să ardă. A fost nedrept și mulți oameni și-au pierdut proprietățile și sursele de trai”.
În ture de câte 6 ore, pompierii români au acționat și luni pe insula Evia. I-au ghidat imagini surprinse din dronă, care i-au ajutat să ia decizii în timp real despre evoluția frontului.
”De aici încolo, drumul duce doar spre iad”
Presa din Grecia continuă să scrie la superlativ despre detașarea pompierilor români, fiind pentru prima dată când țara noastră acționează pentru stingerea incendiilor pe teritoriul altui stat.
Și premierul grec a mulțumit celor care au întins o mână de ajutor. Cu 112 oameni și 23 de vehicule, România este - alături de Germania, Ucraina și Polonia - între țările cu cea mai consistentă contribuție.
În ultimele două săptămâni, flăcările au făcut scrum peste 56.000 hectare în Grecia.
Pagubele sunt uriașe și pentru agricultori. Plantații întregi de măslini au fost distruse, în condițiile în care uleiul de măsline este unul din principalele exporturi ale Republicii Elene.
Cu atât mai mult impresionează vestea că pârjolul din Evia a prefăcut în scrum un măslin vechi de 2.500 de ani, pe care l-a pomenit în scrierile sale geograful și filosoful antic Strabon, în primul secol al erei noastre. 10 oameni abia puteau cuprinde cu brațele trunchiul acestui măslin-simbol, care încă dădea rod.
Eleni Myrivili, ofițer din Atena: ”Grecia suferă permanent de secetă și caniculă, iar pădurile reprezintă scutul nostru cel mai important. Să pierdem păduri este devastator și va avea un impact major asupra capacității noastre de a ne adapta și de a ne apăra de schimbările climatice”.
Levent Kurnaz, Universitatea Bogazici: ”Din nefericire, lucrurile se vor înrăutăți tot mai mult. Ăsta e doar începutul sfârșitului. De aici încolo, drumul duce doar spre Iad.. În sudul Alpilor, nordul Africii, coasta Mediteranei, o să avem tot timpul incendii. Din ce în ce mai serioase. Schimbările climatice nu sunt singura cauză, dar agravează totul”.
