În timp ce românii pleacă în Vest, asiaticii se bat trei pe un loc ca să lucreze la noi în țară. Ce salarii primesc

×
Publicitate

Încă 5.000 de lucrători străini din afara Uniunii Europene vor putea să vină să muncească în țara noastră.

La presiunea angajatorilor, disperați că nu găsesc suficienți lucrători, Ministerul Muncii suplimentează numărul de posturi pentru străini. Cei mai mulți sunt din Asia și vor activa în construcții, industrie ori turism.

14 vietnamezi muncesc cot la cot cu cinci români ca să repare un bloc din Bucureşti. Asiaticii au venit în ţara noastră începând din toamnă trecută, după ce o firmă de construcţii le-a oferit de lucru. Iar concurenţa a fost mare: au fost trei pe loc.

Gabriel Bratu, inginer: Avem aproximativ 110 oameni angajaţi din Vietnam. Se resimte criza personalului muncitoresc român. Din acest motiv, s-a luat decizia să aducem muncitori din străinătate. Chiar urmează, săptămâna viitoare vor mai veni 50 de muncitori vietnamezi.”

Ca să răspundă cerinţelor angajatorilor, Ministerul Muncii propune ca Guvernul să aprobe suplimentarea numărului de lucrători străini cu 5.200. Aceştia vor fi în plus pe lângă cei 7.000 admişi anul acesta în ţara noastră.

Legea spune că patronii care aduc lucrători străini trebuie să-i plătească cu salariul mediu pe economie, adică 2.700 de lei net. Asta înseamnă de aproape patru ori mai mult faţă de câştigul unui muncitor din Vietnam. Dar patronul e bucuros că are cu cine lucra, iar statul încasează bani din taxe şi impozite.

Pentru fiecare lucrător străin adus la noi, patronul plăteşte o taxă de aviz de 200 de euro. Aşa că, numai din această suplimentare a numărului de lucrători, statul va câştiga peste un milion de euro. Acolo unde chiar nu găsesc forţa de muncă, unii angajatori se orientează spre pensionari, pentru slujbe part-time şi munci uşoare. În turism ar fi nevoie de 50.000 de oameni, spun patronii.

Elena Antoneac, specialist HR: „Presiunea pe costuri în România este foarte mare, continuăm să fim consideraţi consideraţi o ţară low-cost.''

În prezent, în România sunt peste 22.000 de lucrători din afara Uniunii Europene, potrivit datelor de la Inspecţia Muncii. Cei mai mulţi sunt din Turcia, China, Moldova şi Vietnam.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”
Citește și...
Discursul lui Carmen Dan, întrerupt cu aplauze de absolvenții Academiei de Poliție

Cei mai tineri ofiţeri ai Ministerului de Interne au depus sâmbătă jurământul de credinţă.

Lavanda îi îmbogăţeşte pe cultivatorii din România. O sticluţă cu ulei se vinde şi cu 50 de lei

Afacerile cu lavandă au înflorit la noi în țară și pe lângă ele au început să apară inevitabil și distilerii moderne, care obţin din gingașele flori mov ulei și apă florală.

Un inginer român ar fi fost răpit în Libia. MAE a activat celula de criză

O grupare înarmată a răpit sâmbătă patru ingineri - trei libieni şi un român - din perimetrul Sharara, care face parte din câmpul petrolifer Murzuk, relatează agenţia de presă Xinhua, care citează o sursă militară.

Recomandări
De ce evită companiile străine să investească în România. „Sunt două meciuri pe care le-am pierdut”

România pierde investiții și ține tot mai greu pasul cu economiile altor țări. În ultimul an, țara noastră a coborât 12 locuri într-un clasament internațional privind capacitatea economiei de a susține dezvoltarea companiilor.

Conflictul om-urs scapă de sub control în România. De ce măsurile luate nu reușesc să țină urșii departe de oameni

Când vorbești despre protecția speciei fără o gestionare eficientă, culegi un conflict om-urs cu victime și pagube. Campania „Țara dintre oameni și urși” vorbește, miercuri, despre cum se face managementul ursului brun la noi. 

Știrile PRO TV lansează podcastul „Punct. Și de la capăt”, cu Cosmin Stan: Cele mai interesante povești nu sunt despre succes

Punct. Și de la capăt este podcastul în care oamenii își spun poveștile care i-au schimbat. Cu bune. Cu rele. Cu frică, curaj, pierderi, reușite, alegeri grele și începuturi noi.